Eroarea „Charles de Gaulle”: Cum a deconspirat un militar cu o aplicație de fitness întreaga flotă franceză

A alergat 7 kilometri și a „transmis” poziția navei

Pe 13 martie, în jurul orei 10.35, un tânăr ofițer francez, numit „Arthur” (nume schimbat), a ieșit la alergat pe navă. Și-a înregistrat cursa, aproximativ 7 kilometri în 35 de minute, folosind un smartwatch conectat la aplicația de fitness Strava. Datele au ajuns automat pe internet, pentru că profilul lui era public.

Fără să vrea, militarul a indicat exact unde se afla grupul naval francez, în nord-vestul Ciprului, la aproximativ 100 de kilometri de coasta Turciei. Informația a putut fi verificată ulterior și cu imagini din satelit.

Portavionul era într-o misiune oficială

Portavionul Charles de Gaulle nu era într-o simplă misiune de rutină. Prezența sa în zonă fusese anunțată de președintele Emmanuel Macron, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, după escaladarea dintre Israel, Statele Unite și Iran.

Grupul naval include mai multe fregate și nave de sprijin, iar zona este una activă militar. În ultimele săptămâni, baze militare franceze din regiune au fost deja lovite, iar un soldat a murit într-un atac cu dronă în Irak, iar publicarea poziției în timp real a reprezentat o vulnerabilitate serioasă.

Nu a fost un caz izolat

Din păcate, cazul nu este unul singular. Jurnaliștii de la Le Monde au identificat și alte conturi de militari care publică activități sportive cu localizare activă. Pe unele profiluri apar inclusiv imagini de pe nave, echipamente sau alți membri ai echipajului.

După apariția informațiilor, reprezentanții statului major au transmis că astfel de publicări „nu respectă regulile în vigoare”, că militarii sunt instruiți constant în ceea ce privește securitatea digitală și au anunțat că vor fi luate măsuri.

Nu este prima dată când aplicația creează probleme

Această situație amintește de alte incidente similare. În noiembrie 2017, aplicația de fitness Strava a devoalat bazele militare americane din toată lumea.

Aceeași aplicație a fost folosită involuntar de agenți de securitate care protejau lideri politici, inclusiv președinți de stat. Datele publice au permis identificarea traseelor și, implicit, anticiparea deplasărilor oficiale. În 2025, bodyguarzii premierul Suediei, Ulf Kristersson, au făcut publice, fără să știe, locații sensibile și deplasări confidențiale.

Problema a apărut și în cazul submarinelor nucleare franceze, unde activitățile publicate online indicau perioadele de patrulare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE