Livetext Război în Iran, ziua 21. O invazie terestră în Iran pare iminentă / Trump respinge orice armistițiu și anunță continuarea ofensivei militare

Oficialii din Golf afirmă că atacurile Iranului remodelează alianțele regionale, apropiind statele arabe de SUA. Strâmtoarea Ormuz este acum principalul punct fierbinte, în contextul în care unele state din Golf ar putea adera la o coaliție pentru a proteja traficul maritim pe această cale navigabilă vitală.

Acțiunile de pe Wall Street au încheiat ziua de vineri în scădere, după ce prețurile petrolului au înregistrat o creștere bruscă, pe fondul temerilor că întreruperile prelungite ale aprovizionării, cauzate de războiul din Orientul Mijlociu, ar putea duce la o recesiune economică globală.

Toți cei trei indici principali s-au situat ferm pe teritoriu negativ, indicele S&P 500a scăzut cu 1,5%, la 6.506,54 puncte. Dow Jones a pierdut 443 de puncte, sau 1%, iar indicele compozit Nasdaq a înregistrat o scădere de 2%.

Pierderile de vineri s-au accentuat după ce prețurile petrolului au accelerat, stabilindu-se la 112,19 dolari pe baril de țiței Brent.

Președintele Donald Trump a declarat astăzi că este convins că SUA au „câștigat” războiul cu Iranul. „Cred că am câștigat”, a spus președintele la plecarea de la Casa Albă. „Le-am distrus marina, forțele aeriene, le-am distrus sistemele antiaeriene, le-am distrus totul.”

„Ne mișcăm liber”, a adăugat el, recunoscând totodată că Iranul continuă să „blocheze” Strâmtoarea Ormuz. „Dar din punct de vedere militar, sunt terminați.”

Președintele Donald Trump a respins categoric ideea unui armistițiu cu Iranul, afirmând că Statele Unite dețin un avantaj militar zdrobitor și urmăresc un deznodământ decisiv al conflictului. Liderul de la Casa Albă a argumentat că o încetare a focului nu este oportună în condițiile în care forțele inamice sunt „literalmente distruse”, rămânând fără flotă, aviație sau sisteme de apărare, în timp ce mobilizarea a mii de pușcași marini suplimentari în regiune confirmă pregătirile pentru continuarea ofensivei.

Potrivit unei analize BBC Verify, traficul naval prin Strâmtoarea Hormuz s-a prăbușit cu aproximativ 95% de la începutul războiului cu Iranul, înregistrând o medie de doar 5-6 nave pe zi, comparativ cu fluxul anterior de 138 de vase.

Deși aproape 100 de nave au reușit să traverseze acest punct critic de la începutul lunii martie, transportând bunuri esențiale și resurse energetice în ciuda atacurilor periodice ale forțelor iraniene, volumul actual reprezintă doar o fracțiune din activitatea normală a unei rute care asigură în mod obișnuit o cincime din necesarul global de petrol.

Analiza datelor furnizate de experții Kpler subliniază riscurile extreme pe care și le asumă echipajele în încercarea de a menține deschisă una dintre cele mai circulate căi maritime ale lumii.

Joe Kent, fostul director al Centrului Național de Combatere a Terorismului din SUA, a lansat vineri acuzații grave la adresa susținătorilor războiului din SUA și Israel, afirmând că aceștia l-au influențat pe președintele Donald Trump să ordone un atac asupra Iranului, deși nu existau dovezi clare ale unei amenințări iminente.

În cadrul unui interviu acordat podcastului „The Megyn Kelly Show”, Kent a declarat că liderii israelieni și aliați americani precum senatorul Lindsey Graham au creat o „cameră de ecou” în jurul lui Trump, exercitând presiuni timp de luni de zile pentru declanșarea unei campanii militare și excluzând vocile sceptice din discuții, potrivit CNN. .

„Am văzut cum se forma bula în jurul președintelui Trump”, a spus Kent, care a demisionat în urmă cu câteva zile din cauza dezacordurilor sale legate de război. „Președintele era izolat și auzea doar acest ecou.”

Conflictul militar SUA-Israel împotriva Iranului a escaladat dramatic pe 18 martie 2026, după o serie de atacuri asupra infrastructurii energetice critice. Aceste acțiuni reciproce marchează cel mai grav episod din regiune de la începutul confruntărilor. Potrivit unei analize a The Conversation, acest nou capitol al războiului are consecințe devastatoare pentru statele din Golf.

• Conflictul militar SUA-Israel-Iran s-a intensificat pe 18 martie 2026, după atacuri asupra infrastructurii energetice din Golf. Acțiunile reciproce au provocat daune semnificative unor instalații critice din Iran, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite
• Rachetele iraniene au lovit centrul energetic Ras Laffan din Qatar, afectând 17% din capacitatea de producție a GNL. Reparațiile ar putea dura între trei și cinci ani, punând în pericol proiectele de extindere planificate pentru 2027
• Câmpul de gaz North Field-South Pars, cea mai mare rezervă de gaze naturale din lume, a fost vizat în acest conflict. Statele din Golf, deși au încercat să rămână neutre, se confruntă acum cu riscuri grave pentru economiile lor dependente de energie

Marea Britanie a aprobat utilizarea bazelor sale de către SUA pentru lansarea de atacuri asupra unor obiective iraniene din Strâmtoarea Ormuz, relatează BBC.

Downing Street permisese anterior forţelor americane să utilizeze bazele britanice pentru operaţiuni menite să împiedice Iranul să lanseze rachete care ar pune în pericol interesele sau vieţile britanicilor.

Însă, în cadrul unei reuniuni de vineri, miniştrii au convenit că utilizarea bazelor britanice de către SUA ar putea fi extinsă acum pentru a include protejarea navelor din Strâmtoarea Ormuz.

Marea Britanie nu va fi în continuare implicată direct în atacuri, iar Downing Street afirmă că „principiile care stau la baza abordării Marii Britanii faţă de conflict rămân neschimbate”.

Expertul Ross Harrison, de la Middle East Institute, subliniază că Iranul a dat dovadă de o capacitate „magistrală de adaptare” în fața ofensivei americano-israeliene, evidențiind limitele puterii militare aeriene în absența unei invazii terestre.

După decenii de utilizare a „axei rezistenței” și a milițiilor, Teheranul își folosește acum forța economică prin blocarea Strâmtorii Ormuz și atacarea statelor din Golf pentru a provoca daune financiare majore, a declarat expertul pentru Al Jazeera.

În plus, Harrison avertizează că, în eventualitatea unei confruntări la sol, Iranul ar putea beneficia de „avantajul terenului propriu”, ceea ce ar necesita o desfășurare masivă de trupe din partea inamicilor săi pentru a obține un succes real.

Rafinăria de petrol Mina al-Ahmadi din Kuweit a fost ținta unui nou atac pentru a doua zi consecutiv, însă armata a anunțat că incendiul este sub control și nu s-au înregistrat victime. Deși escaladarea vizează facilitățile energetice din regiune, autoritățile din zona Golfului au reușit să mențină calmul populației, oferind asigurări că sistemele de apărare aeriană sunt capabile să intercepteze eficient amenințările iraniene.

Mii de pușcași marini și marinari americani suplimentari sunt direcționați către Orientul Mijlociu, pe măsură ce războiul cu Iranul se apropie de cea de-a patra săptămână, conform unor oficiali citați de CNN.

Desfășurarea unităților 11th Marine Expeditionary Unit și Boxer Amphibious Ready Group a fost accelerată și redirecționată dinspre regiunea Indo-Pacific către zona de conflict, alăturându-se astfel altor forțe de elită, precum 31st MEU și grupul Tripoli, aflate deja în mișcare spre regiune.

Deși misiunile specifice și data exactă a sosirii rămân confidențiale, această mobilizare masivă subliniază intensificarea prezenței militare a SUA într-un moment critic al campaniei împotriva Teheranului.

Șeful Mossad, David Barnea, a evaluat în cadrul unor întâlniri cu premierul Benjamin Netanyahu că prăbușirea regimului de la Teheran ar fi posibilă dacă obiectivele militare ale ofensivei americano-israeliene sunt îndeplinite, conform unui raport obținut de postul tv israelian Channel 12.

Strategia prezentată indică faptul că „decapitarea conducerii” și afectarea capacității regimului de a-și reprima proprii cetățeni ar permite serviciilor de informații Mossad și CIA să faciliteze revenirea iranienilor în stradă pentru a găsi o „alternativă la regim”.

Deși Barnea a avertizat că procesul ar putea fi de durată și depinde de evoluția din teren, atât Netanyahu, cât și Donald Trump au subliniat că, deși operațiunea creează condițiile necesare, responsabilitatea finală de a „profita de ocazie” aparține exclusiv poporului iranian.

Preşedintele american Donald Trump anunţă vineri că oficiali de rang înalt se află în Situation Room, în timp ce Războiul în Iran continuă, relatează The Associated Press.

Un oficial american a declarat AP că Statele Unite trimit încă trei nave de război şi aproximativ 2.500 de puşcaşi marini în Orientul Mijlociu, un semn în viziunea analiștilor că SUA ar putea viza o invazie terestră după ce președintele american a amenințat cu ocuparea insulei Kharg.

Administrația Trump a depus vineri o plângere împotriva prestigioasei universități Harvard, acuzând-o că a permis dezvoltarea în campusul său a „unui climat propice comportamentelor antisemite și anti-israeliene” în timpul manifestațiilor pro-palestiniene, potrivit AFP.

Președintele Donald Trump a lansat o ofensivă împotriva marilor universități americane, acuzându-le că lasă câmp liber în campusurile lor mișcărilor de susținere a palestinienilor în fața ofensivei israeliene din Fâșia Gaza, pe care le asimilează cu manifestații antisemite.

„Profesorii și conducerea Universității Harvard au închis ochii la antisemitismul și discriminarea împotriva evreilor și a israelienilor”, a afirmat vineri Ministerul Justiției în plângerea depusă la un tribunal din Boston (nord-estul Statelor Unite).

Noul Lider Suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a transmis un al doilea mesaj major de la numirea sa, o declarație lungă citită la televiziunea de stat fără suport video sau audio, în care a respins implicarea republicii în atacurile din Oman și Turcia, numindu-le „o manevră a inamicului sionist”, potrivit CNN.

Acesta a făcut apel la unitate națională și a susținut în mod bizar că a circulat „incognito cu taxiul” pe străzile Teheranului pentru a asculta vocea poporului, considerând această metodă superioară oricărui sondaj.

Deși mesajul a fost însoțit de fotografii a căror autenticitate nu a fost confirmată, Khamenei a rămas absent din spațiul public, limitându-se la a avertiza „dușmanii interni și externi” că securitatea le va fi refuzată în urma asasinării ministrului serviciilor de informații.

Administrația Trump riscă să degradeze și mai mult imaginea Israelului în rândul publicului american, într-un moment în care sondajele Gallup indică deja un minim istoric al simpatiei față de statul evreu, potrivit unei analize CNN.

Discursul oficial, exemplificat prin logica Secretarului de Stat Marco Rubio, sugerează că implicarea SUA într-un conflict cu Iranul a fost inevitabilă deoarece Israelul ar fi atacat oricum, transformând astfel represaliile iraniene într-o amenințare „iminentă” pentru țintele americane.

Această retorică, suprapusă peste o bază conservatoare tot mai divizată de teorii conspiraționiste și un val de antisemitism, alimentează percepția că Israelul este principalul responsabil pentru punctele de inflexiune ale războiului, vulnerabilizând poziția diplomatică a aliatului strategic al Washingtonului.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a avertizat că Teheranul va da dovadă de „zero reținere” în cazul unui nou atac asupra infrastructurii sale, pe fondul unor informații de spionaj care indică o posibilă lovitură iminentă din partea Israelului.

We are men and women of principles. Iranians do not sneak attack adversaries while engaged in dialogue. Only when attacked do we powerfully respond. 

We have intelligence on Israeli plans to strike infrastructure. Once again: ZERO restraint if our infrastructure is attacked. pic.twitter.com/O00YrSZquv
— Seyed Abbas Araghchi (@araghchi) March 20, 2026
 

Declarația vine la scurt timp după atacul asupra zăcământului de gaze South Pars, oficialul iranian reiterând că orice agresiune viitoare va atrage un răspuns militar fără precedent.

Mojtaba Khamenei a făcut apel la Afganistan și Pakistan să pună capăt conflictului dintre ele și a afirmat că este gata să ofere ajutor. „Îi considerăm pe vecinii noștri din est foarte apropiați de noi”, a declarat noul Lider Suprem al Iranului. „Fac apel la cele două țări frățești, Afganistan și Pakistan, să stabilească relații mai bune între ele… iar eu însumi sunt gata să iau măsurile necesare.”

Într-o postare tranșantă pe platforma Truth Social, președintle american a criticat dur aliații europeni, afirmând că „Fără SUA, NATO ESTE UN TIGRU DE HÂRTIE!” și reproșându-le acestora lipsa de implicare în dosarul iranian.

Donald J. Trump a subliniat că statele membre „Nu au vrut să se alăture luptei pentru a opri Iranul de a deveni o putere nucleară”, iar acum, deși „acea luptă a fost CÂȘTIGATĂ din punct de vedere militar”, acestea „se plâng de prețurile ridicate ale petrolului”.

Liderul american a punctat că aliații refuză să contribuie la deblocarea Strâmtorii Ormuz, pe care o consideră „o simplă manevră militară” ce ar rezolva criza energetică, etichetându-i pe partenerii externi drept „LAȘI” și încheind cu un avertisment clar: „vom ȚINE MINTE!”.

NATO și-a evacuat personalul din Irak, a declarat pentru Al Jazeera Saeed al Jayashi, consilier în cadrul Consiliului Național de Securitate al Irakului. El a precizat că retragerea este temporară și că personalul NATO se va întoarce în Irak odată ce războiul cu Iranul se va încheia, iar situația din Irak se va stabiliza.

Peste 220 de experți ucraineni sunt mobilizați în Orientul Mijlociu pentru a sprijini cinci state și forțele americane în combaterea dronelor iraniene, prin misiuni de instruire, evaluări tehnice și operațiuni de interceptare. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat implicarea Ucrainei în edificarea unor sisteme de apărare regionale și în inițiativele de securizare a Strâmtorii Hormuz, subliniind recunoașterea globală a expertizei militare ucrainene în protejarea infrastructurii critice și a vieților omenești, potrivit CNN.

Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante puncte de pe harta petrolului mondial, nu mai este doar o rută de tranzit, ci a devenit, în practică, un culoar controlat de Iran, unde accesul se negociază și, uneori, se plătește. Potrivit publicației Lloyds List, cel puțin un petrolier ar fi achitat în jur de 2 milioane de dolari pentru a primi permisiunea de a trece fără probleme.

Totul funcționează printr-un sistem nou, apărut în ultimele zile, în care navele trebuie să fie aprobate înainte de a intra în strâmtoare. Citește pe larg despre strategia iraniană de lua bani pe vasele care trec prin strâmtoarea Ormuz.

Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), avertizează că ar putea dura șase luni pentru a restabili fluxurile de petrol și gaze din Golf, relatează Financial Times.

Birol spune că politicienii și piețele subestimează amploarea perturbării infrastructurii de petrol și gaze din regiunea Golfului.

În ultima săptămână, unele dintre cele mai mari rafinării de petrol și gaze din lume din regiunea Golfului au fost atacate de Iran.

O fabrică legată de gigantul israelian de arme Elbit Systems a fost incendiată în Republica Cehă, un grup clandestin revendicând responsabilitatea, iar autoritățile lansând o anchetă.

Mai multe clădiri de la fața locului, o operațiune comună care implică o companie cehă și Elbit Systems, au fost distruse în atacul de dimineață devreme.

Elbit Systems se descrie ca un furnizor cheie de arme terestre și aeriene utilizate de armata israeliană în războaiele sale, inclusiv în Gaza și Iran.

Un grup care se autointitulează Facțiunea Cutremurului a declarat că a efectuat atacul, declarând pe Telegram: „Situsul este esențial pentru operațiunile europene ale celui mai mare producător de arme din Israel. Acum, este în flăcări.”

„Suntem în burta fiarei, înconjurați de duhoarea răului”, a spus grupul, adăugând: „Nu este timp să implorăm guvernele internaționale complice… vom lua măsurile necesare pentru a le înăbuși mijloacele de a ucide.”

Poliția cehă a declarat pe X că investighează ceea ce a susținut a fi „o posibilă legătură teroristă”.

Ridicarea sancțiunilor petroliere asupra petrolului iranian blocat ar duce la aprovizionarea Asiei în trei sau patru zile, a declarat secretarul american pentru energie, Chris Wright.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat joi că SUA ar putea ridica în curând sancțiunile asupra petrolului iranian blocat pe petroliere pe mare, în contextul în care Washingtonul încearcă să limiteze creșterea prețurilor din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz de către Iran.

„În câteva zile, în trei sau patru zile, petrolul va începe să ajungă în porturi”, a declarat Wright într-un interviu acordat Fox Business Network.

Elveția blochează exporturile de arme către Statele Unite, invocând neutralitatea sa în contextul războiului israeliano-american în desfășurare împotriva Iranului.

Într-un comunicat de vineri, guvernul a declarat că „exportul de materiale de război către țările implicate în conflictul armat internațional cu Iranul nu poate fi autorizat pe durata conflictului”.

„Exporturile de materiale de război către SUA nu pot fi autorizate în prezent”, se adaugă în comunicat.

Ucraina a desfășurat unități de interceptare pentru a proteja infrastructura critică și civilă în cinci țări din Orientul Mijlociu, a declarat secretarul Consiliului de Securitate, Rustem Umerov.

„De asemenea, se lucrează la extinderea zonelor de acoperire”, a scris Umerov pe X.

Report to the President of Ukraine, Volodymyr @ZelenskyyUa, on the work of Ukrainian teams in the Gulf region.

Over the past week, I visited the UAE, Saudi Arabia, Qatar, Kuwait, and Jordan. I held meetings with leadership of those countries and relevant institutions.… pic.twitter.com/PWlfTG0She
— Rustem Umerov (@rustem_umerov) March 20, 2026
 

Poliția din emiratul Abu Dhabi din Emiratele Arabe Unite a declarat că a arestat 109 persoane pentru filmare și publicare de „informații înșelătoare” în timpul războiului din Orientul Mijlociu.

Arestările au loc în contextul în care țările din Golf iau măsuri drastice împotriva filmărilor și postărilor legate de atacurile Iranului în timpul conflictului declanșat de atacurile americane și israeliene asupra republicii islamice.

„Astfel de acțiuni sunt susceptibile de a incita opinia publică și de a răspândi zvonuri în rândul membrilor comunității”, a declarat poliția într-o postare pe X vineri.

Măsuri similare au fost luate în Golf, în timp ce Iranul continuă să atace activele americane și, de asemenea, infrastructura civilă din regiune.

Președintele american Donald Trump ia în considerare planuri de ocupare sau blocare a insulei Kharg din Iran pentru a pune presiune pe Iran să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, a relatat publicația media americană Axios, citând patru surse anonime.

„Avem nevoie de aproximativ o lună pentru a-i slăbi și mai mult pe iranieni cu atacuri, să luăm insula și apoi să-i presăm cu ea în negocieri”, a declarat una dintre surse pentru Axios.

Atacurile americane și israeliene asupra insulei, un centru pentru 90% din exporturile de petrol ale Iranului, au vizat instalații militare; cu toate acestea, o invazie terestră plasează trupele americane în raza de acțiune a Iranului.

Armata americană a aprobat deja desfășurarea de trupe suplimentare în regiune în contextul războiului său împotriva Iranului. „Dacă [Trump] decide să organizeze o invazie de coastă, aceasta se va întâmpla. Dar această decizie nu a fost luată”, a declarat un oficial de rang înalt din administrația Trump pentru Axios, cu privire la planurile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz.

Războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a perturbat traficul aerian peste noduri cheie din Dubai, Doha și Abu Dhabi, expunând dependența mare a Europei de companiile aeriene din Golf pentru zborurile pe distanțe lungi către Asia.

Zeci de mii de anulări au blocat milioane de pasageri, subliniind dependența industriei de Emirates, Qatar Airways și Etihad.

CEO-ul Air France-KLM, Benjamin Smith, a numit acest lucru un „semnal de alarmă”, 600 de avioane rămânând la sol, inclusiv 100 care deservesc Europa. Directorul general al Lufthansa, Carsten Spohr, avertizează că Europa pierde controlul asupra rutelor, invocând o întrerupere efectivă a zborurilor de la Manila.

Companie aeriene europene își măresc acum zborurile directe Europa-Asia pentru a reduce dependența de companiile aeriene din Golf.

Creșterea prețurilor la benzină începe să afecteze finanțele gospodăriilor americane, arată un nou sondaj Reuters/Ipsos.

Majoritatea americanilor se așteaptă ca prețurile la combustibili să continue să crească, deoarece războiul din Iran restricționează aprovizionarea globală cu petrol, arată sondajul.

Prețurile la benzină au crescut cu aproape 1 dolar pe galon de la începutul conflictului, pe 28 februarie. Iată ce a constatat sondajul:

55% spun că finanțele gospodăriilor lor au fost afectate de creșterea costurilor la combustibili
87% se așteaptă ca prețurile să crească în continuare în lunile următoare
63% dezaprobă modul în care președintele Trump gestionează costul vieții
35% au spus că Trump face o treabă bună în gestionarea economiei americane

Pe măsură ce Iranul continuă să surprindă Statele Unite și Israelul, iar escaladarea războiului în Orientul Mijlociu persistă, statele din Golful Persic devin mai predispuse să formeze parteneriate mai profunde cu națiunile europene, potrivit unui politolog.

„Iranienii au surprins Statele Unite și Israelul, mai întâi prin rezistența lor, apoi prin amploarea atacurilor”, a declarat mai devreme Mehran Kamrava, profesor la Universitatea Georgetown din Qatar, pentru Becky Anderson de la CNN. „Și de fiecare dată când credem că Iranul a terminat din punct de vedere militar, suntem surprinși de încă o linie roșie depășită și de un alt atac.”

Kamrava a spus că răspunsul militar robust al Teheranului creează probabil „o presiune enormă” asupra președintelui american Donald Trump, despre care a spus că va răspunde adresându-se prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu pentru a face presiuni pentru o încetare rapidă a conflictului.

Dar, în timp ce războiul persistă, națiunile din Golf vor lucra pentru a-și consolida legăturile cu țările membre ale Uniunii Europene pentru a-și proteja securitatea în viitor, a spus academicianul.

„Unul dintre lucrurile pe care le-am observat în ultimii ani este că multe dintre statele din Golful Persic… au căutat să își diversifice parteneriatul de securitate”, a spus Kamrava, explicând că Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite (EAU) au construit fiecare parteneriate strategice cu Uniunea Europeană.

„Așadar, pe măsură ce războiul continuă să facă ravagii și asistăm la escaladări repetate, dacă această tendință continuă, nu aș fi surprins să văd o dependență mai mare și un parteneriat mai profund cu europenii”, a prezis el.

Ministerul rus de Externe l-a convocat pe ambasadorul israelian, Oded Joseph, la Moscova, după ce un atac cu rachete israeliene a rănit-o echipă de televiziune Russia Today care reporta în sudul Libanului.

Joi, Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului, a declarat că „circumstanțele [din jurul atacului israelian] indică faptul că atacul asupra jurnaliștilor a fost deliberat și țintit” și i-a numit o „încălcare gravă a dreptului internațional”.

  
 
 
 
 
 
 
View this post on Instagram
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
A post shared by Anadolu English (@anadoluagency)

O rachetă iraniană care a lovit rafinăria israeliană din Haifa, joi, a deteriorat infrastructura electrică cheie, a anunțat compania într-un comunicat de vineri.

Rafinăriile de petrol din Israel au declarat că atacul a lovit sistemele energetice care alimentează o instalație de service, afectând infrastructura externă deținută de o terță parte, care este esențială pentru operațiuni.

În ciuda pagubelor, majoritatea unităților de producție rămân operaționale, în timp ce altele sunt repuse în funcțiune, a susținut compania, adăugând că operațiunile complete vor fi reluate în câteva zile.

Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că lovitura unui avion de vânătoare F-35 al SUA este „momentul de prăbușire a unei ordini”.

„F-35 nu a fost doar un avion de vânătoare, ci o statuie a invincibilității și aroganței armatei americane”, a spus Ghalibaf într-o postare pe X. „Acest simbol a fost lovit pentru prima dată în lume.”

Ieri, un avion F-35 a efectuat o aterizare de urgență la o bază aeriană regională a SUA din Orientul Mijlociu, după o misiune de luptă deasupra Iranului.

Oficialii americani investighează rapoartele conform cărora avionul ar fi putut fi lovit de focul iranian. Dacă se dovedește că acesta este cazul, ar fi primul avion american lovit de Iran în timpul războiului actual – sau prima dată când un F-35 este lovit de focul inamic.

Liderul suprem al Iranului a transmis un mesaj de condoleanțe președintelui iranian Masoud Pezeshkian în urma uciderii ministrului informațiilor, Esmail Khatib, la începutul acestei săptămâni, într-un atac israelian.

Într-o declarație publicată de agenția de știri Tasnim, ayatollahul Mojtaba Hosseini Khamenei i-a adus un omagiu lui Khatib, descriindu-l drept un „ministru al informațiilor harnic”.

Liderul a subliniat că oficialii trebuie să își intensifice eforturile pentru a umple golul lăsat de moartea lui Khatib, cerând ministerului să mențină securitatea împotriva „inamicilor interni și externi”.

China a solicitat aprovizionare neîntreruptă cu petrol, deoarece războiul israeliano-american împotriva Iranului amenință piețele energetice globale.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, a cerut reținere, dar a evitat să numească țări. Comentariile sale au venit după semnalele de la Washington că ar putea relaxa sancțiunile asupra petrolului iranian blocat pe mare pentru a stabiliza prețurile.

Se pare că premierul japonez Sanae Takaichi a evitat cererile lui Trump ca aliații Washingtonului să trimită nave de război în Strâmtoarea Ormuz, conform rapoartelor.

Trump a avut discuții repetate în ultima săptămână cu privire la oportunitatea furnizării de sprijin maritim de către țările NATO și aliații precum Australia, Coreea de Sud și Japonia.

El a abordat subiectul cu Takaichi la o întâlnire la Casa Albă, joi, potrivit agenției de știri japoneze Kyodo, dar ea a explicat „în detaliu ce poate face și ce nu poate face Japonia” din punct de vedere juridic.

Forța de autoapărare maritimă a Japoniei este una dintre cele mai mari marine din lume, dar domeniul său de operațiuni este restricționat de constituția pacifistă a țării.

Se pare că Takaichi a oferit sprijin și în alte moduri, Trump declarând reporterilor că Japonia își îndeplinește obligațiile, spre deosebire de țările NATO, a spus Kyodo.

„Mă aștept ca Japonia să intensifice eforturile, pentru că, știți, avem acest tip de relație”, a spus Trump. „Avem 45.000 de soldați în Japonia… cheltuim mulți bani pentru Japonia… așa că n-aș fi surprins dacă vor interveni.”

Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, într-o convorbire telefonică cu secretarul de externe Yvette Cooper, a avertizat Marea Britanie că permiterea SUA de a utiliza baze militare britanice va fi tratată ca participare la agresiune.

„Statele Unite și regimul israelian au atacat țara noastră, contrar tuturor principiilor și regulilor internaționale”, a declarat Aragchi, conform unei declarații publicate pe canalul său de Telegram.

El a criticat „abordarea negativă și părtinitoare a Regatului Unit și a unor țări europene față de această agresiune flagrantă, care încalcă dreptul internațional”.

Subliniind dreptul Iranului la autoapărare în temeiul articolului 51 din Carta Națiunilor Unite, ministrul de externe a declarat: „Am respectat suveranitatea țărilor vecine și nu am intenționat să le atacăm, dar, din păcate, baze americane sunt situate în aceste țări și suntem atacați de pe aceste baze”.

El a adăugat: „Aceste acțiuni sunt cu siguranță considerate participare la agresiune și vor fi înregistrate în istoria relațiilor dintre cele două țări. În același timp, ne rezervăm dreptul inerent de a apăra suveranitatea și independența țării.”

Cooper și-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul politic și economic al conflictului, inclusiv escaladarea tensiunilor în Strâmtoarea Ormuz.

IRGC a confirmat că generalul Ali Mohammad Naeini, purtătorul său de cuvânt, a fost ucis într-un atac cu rachete israeliano-american.

Agenția de știri de stat Tasnim a relatat pe Telegram și X că Naeini a fost ucis vineri dimineața.

În timp ce nu se întrevede un sfârșit rapid pentru conflictul din Orientul Mijlociu și rutele cheie de transport maritim fiind strangulate, Programul Alimentar Mondial a avertizat asupra „nivelurilor record de foamete”, anunță CNN.

A declarat că încă 45 de milioane de oameni ar putea cădea în foamete acută pe măsură ce conflictul escaladează, ducând totalul global la 363 de milioane de oameni.

„Pe măsură ce violența escaladează, strămutarea, creșterea prețurilor și sistemele alimentare perturbate împing familiile mai aproape de foamete în regiune și mult mai departe”, a declarat PAM pe site-ul său web joi.

Îngrășămintele sunt cruciale pentru agricultură. Națiunile Unite spun că un sfert din aprovizionarea mondială trece prin strâmtoarea Hormuz.

Asia de Sud se numără printre zonele cele mai expuse riscului, ONU exprimându-și îngrijorarea cu privire la randamentele viitoare ale culturilor. Iar în unele părți ale Africii Subsahariene, PAM avertizează că fermierii care intră în sezonul de plantare riscă să nu își poată trata culturile, ceea ce duce la randamente mai mici și prețuri mai mari la alimente în lunile următoare. „Chiar și creșteri mici ale costurilor pot împinge familiile vulnerabile în criză.”

În Asia de Sud și de Sud-Est, mai mult de jumătate din îngrășămintele agricole utilizate sunt pe bază de azot, a declarat cercetătorul Robert Walker de la Institutul Lowy, lăsând aceste regiuni expuse la deficit de uree – o formă de azot cristalizat utilizată în majoritatea îngrășămintelor.

Aproximativ 35% din aprovizionarea mondială cu uree trece prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.

Deși nu a fost confirmat oficial de Beijing, Reuters, citând surse, a raportat că China a restricționat exporturile de îngrășăminte pentru a-și proteja piața internă. Acest lucru ar pune o presiune suplimentară asupra piețelor globale care se confruntau deja cu deficite cauzate de război.

Escaladarea atacurilor în apropierea strâmtorii a oprit aproape complet tranzitul navelor, ducând prețurile petrolului la 115 dolari pe baril joi și crescând costurile de transport, energie și asigurări în lanțurile de aprovizionare globale.

De asemenea, au fost exprimate îngrijorări și pentru fermierii de lactate din Australia, care importă aproximativ 90% din combustibilii pentru transport, a declarat Ben Bennett, președintele grupului de advocacy Australian Dairy Farmers.

„Vacile de lapte nu pot fi pur și simplu oprite sau laptele nu poate fi depozitat pe termen nelimitat la fermă. Dacă cisternele pentru lapte se opresc din funcționare din cauza faptului că combustibilul nu este disponibil sau nu este accesibil, fermierii se confruntă cu consecințe grave asupra sănătății animalelor și a mediului.”

Armata israeliană declară că a atacat infrastructura siriană – un centru de comandă și arme – în complexe militare din sudul țării.

Armata a declarat că atacurile au fost un răspuns la ceea ce a numit atacuri asupra civililor druzi de către autoritățile siriene în zona As-Suwayda, joi.

Agenția de știri SANA, administrată de statul sirian, și guvernul sirian nu au recunoscut încă atacul israelian.

Iranul a început în ultimele zile să se îndrepte către o „blocadă selectivă” a Strâmtorii Ormuz, permițând navelor din anumite țări să treacă prin calea navigabilă strategică.

Lloyds List, un serviciu de știri și analiză maritimă, a relatat miercuri că mai multe țări, inclusiv India, Pakistan, Irak, Malaezia și China, sunt în discuții directe cu Teheranul pentru a tranzita apele sale teritoriale din Strâmtoare.

Se pare că Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) din Iran este în curs de dezvoltare a unui nou sistem de verificare și înregistrare, a declarat Lloyds.

Cel puțin nouă nave au tranzitat printr-un coridor care trece pe lângă insula Larak din Iran până miercuri, iar un petrolier ar fi plătit aproximativ 2 milioane de dolari pentru dreptul de tranzit, a declarat Lloyds.

Alex Mills, expert în comerț internațional și drept maritim, a declarat pentru Al Jazeera că noul sistem de înregistrare oferă o soluție pe termen scurt, dar ar putea întâmpina un regres din partea industriei asigurărilor.

„Propunerea iraniană de a permite navelor care călătoresc prin apele iraniene să facă escală în porturile iraniene și să declare toate destinațiile mărfurilor este interesantă. Aceasta contravine abordării de lungă durată de «a se închide» la intrarea în apele iraniene și prezintă riscuri suplimentare de securitate pentru nave în timp ce conflictul este în desfășurare”, a declarat Mills pentru Al Jazeera.

„Rămân neconvinsă că acest lucru ar permite navelor să opereze datorită asigurării, siguranței și securității operaționale și regimurilor de sancțiuni existente, dar pe măsură ce conflictul continuă, ar putea deveni un risc care merită asumat pentru unele companii și nave”, a spus ea.

Israelul a atacat orașe din sudul Libanului, provocând răni multiple, a relatat agenția națională de știri (NNA), agenția de presă de stat a țării.

„Avioane de vânătoare inamice israeliene au atacat în zori, vizând orașele Bafliyeh și Hanine din districtele Tyre și Bint Jbeil”, a declarat NNA, adăugând că forțele israeliene au lovit alte cinci orașe din sudul țării.

În ultimele două zile, atacurile aeriene israeliene au vizat capitala libaneză Beirut, Baalbek în est și Sidon în sud.

Ministerul Sănătății din Liban a declarat că atacurile israeliene au ucis 1.001 de persoane în Liban din 2 martie, inclusiv 79 de femei, 118 copii și 40 de lucrători din domeniul sănătății. Peste 2.584 de persoane au fost rănite.

Fotbalistele din echipa națională feminină de fotbal a Iranului au fost primite ca niște eroine la Teheran, la doar câteva săptămâni după ce a fost aruncată într-o criză internațională, în care au fost acuzate de trădare de către unii din Iran, au fost acceptate și apoi anulate cererile de azil australiene, pe fondul unor afirmații conform cărora s-ar confrunta cu repercusiuni grave dacă s-ar întoarce acasă.

Kuwait Petroleum Corporation a declarat că se luptă cu un incendiu la o unitate a rafinăriei Mina Al Ahmadi, după ce aceasta a fost lovită de atacuri cu drone vineri.

A adăugat că părți ale rafinăriei au fost închise ca măsură de precauție.

„Nu au fost raportate victime, iar echipele de urgență lucrează activ pentru a controla situația în conformitate cu standardele de siguranță stabilite”.

Țările din Orientul Mijlociu au interceptat drone și rachete vineri dimineață, odată cu răsăritul soarelui. Atacurile au loc în timp ce musulmanii din regiune sărbătoresc festivalul Eid al-Fitr, care marchează sfârșitul lunii sfinte a Ramadanului.

Postul de radio de stat iranian IRIB a raportat că a fost activată apărarea împotriva „țintelor ostile” din estul capitalei Teheran. Armata israeliană a declarat că a început un „val de atacuri” în tot orașul.

Armata israeliană a declarat că a identificat rachete lansate din Iran și că sistemele sale de apărare funcționează pentru a le intercepta.

Arabia Saudită a doborât cel puțin o duzină de drone deasupra părților estice ale țării și una deasupra regiunii nordice Al-Jawf în ultimele ore, a declarat ministerul apărării.

Emiratele Arabe Unite au declarat că apărarea sa aeriană răspunde la „amenințările cu rachete și drone din partea Iranului”. Biroul media al guvernului din Dubai a declarat că bubuiturile auzite în emirat au fost rezultatul unor interceptări reușite.

Ministerul de Interne din Bahrain a declarat că un incendiu a izbucnit la un depozit din cauza căderii de șrapnel în urma unui atac iranian.

Sirenele au fost activate deasupra Kuweitului, în timp ce armata a declarat că interceptează rachete și drone.

Consultantul Wood Mackenzie, cu sediul în Marea Britanie, a declarat că atacul iranian asupra instalației Ras Laffan din Qatar „modifică fundamental perspectivele pieței globale a gazelor”.

Consultantul a declarat că analiștii se așteptau la o perturbare pe termen scurt a aprovizionării globale cu gaze naturale lichefiate (GNL) după ce Qatarul a oprit producția la începutul lunii martie și a declarat forță majoră pe măsură ce conflictul s-a adâncit în regiunea Golfului.

Însă previziunile au fost revizuite din nou după ce Ras Laffan – cea mai importantă instalație de gaze din Qatar – a suferit daune extinse într-un atac iranian în această săptămână, a declarat Wood Mackenzie într-o notă de cercetare publicată joi.

„Înainte de atacuri, Wood Mackenzie a prognozat patru până la șase săptămâni pentru a crește producția de GNL din Qatar la capacitate maximă, pe baza unui scenariu de trei zile pentru reluarea operațiunilor în amonte și o creștere de șapte zile per tren de lichefiere. Se așteaptă acum ca termenul să se extindă în funcție de amploarea daunelor și de reparațiile necesare”, se arată în raport.

Compania a prezis că fiecare lună suplimentară de întrerupere va elimina aproximativ 1,5% din „disponibilitatea globală anuală a GNL”.

Președintele Braziliei, Lula da Silva, a criticat politica externă agresivă a Statelor Unite sub președintele Trump și a cerut Consiliului de Securitate al ONU să prevină războiul.

Germania nu mai intenționează să ajute Israelul să răspundă acuzațiilor că ar comite genocid în Gaza, într-un proces început de Africa de Sud la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe, citat de AlJazeera.

„Nu va exista o intervenție la Curtea Internațională de Justiție”, a declarat reporterilor Josef Hinterseher, purtător de cuvânt adjunct al Ministerului german de Externe, a relatat Jewish News Service (JNS).

Decizia Berlinului vine în contextul în care Germania se apără împotriva acuzației Nicaraguzei că ar fi susținut genocidul Israelului, într-un caz separat în fața CIJ, a declarat Hinterseher.

„Suntem acum parte a unui proces la CIJ inițiat de Nicaragua și am decis să ne concentrăm asupra acestui proces”, a spus el.

Rafinăria Mina al-Ahmadi a Kuwait Petroleum Corporation a fost lovită de mai multe atacuri cu drone în primele ore ale dimineții, potrivit presei de stat din Kuweit.

Incendii au izbucnit în unele unități, iar mai multe au fost închise, dar nu au fost raportate victime, a anunțat vineri agenția de știri din Kuweit.

Serviciile de pompieri și de urgență au fost trimise imediat la fața locului.

Site-ul de știri american Newsmax relatează că forțele militare americane se pregătesc să trimită mai multe nave de război împreună cu 4.000 de pușcași marini și marinari pentru a „întări trupele care luptă împotriva Iranului”, citând patru oficiali anonimi.

Grupul amfibiu Boxer, care este desfășurat de pe coasta de vest a SUA, include, de asemenea, avioane de vânătoare F-35, rachete și vehicule amfibii care pot fi folosite pentru a efectua invazii terestre, potrivit Newsmax.

Ultimul raport vine după ce SUA au trimis aproximativ 2.500 de pușcași marini și nava de asalt amfibie USS Tripoli în Orientul Mijlociu.

Oficialii din Arabia Saudită cred că prețul petrolului ar putea crește la 180 de dolari pe baril dacă perturbările persistă în Strâmtoarea Hormuz până la sfârșitul lunii aprilie, a relatat The Wall Street Journal, citând mai multe surse anonime.

Prețurile petrolului au fluctuat puternic de la începutul războiului pe 28 februarie, țițeiul Brent apropiindu-se pentru scurt timp de 119 dolari pe baril joi, înainte de a se retrage.

Umer Karim, expert în politica externă a Arabiei Saudite la Centrul King Faisal pentru Cercetare și Studii Islamice din Riyadh, a declarat pentru Al Jazeera că el crede că cel puțin 150 de dolari pe baril este în limitele posibilităților, în funcție de progresul războiului.

„Dacă aceste terminale de la Marea Roșie sunt atacate – dacă există vreun fel de obstrucție în Marea Roșie – cred că orice peste 150 de dolari este foarte posibil”, a declarat Karim pentru Al Jazeera. „În acest moment, aceasta este singura conexiune viabilă între Europa și Asia”, a spus Karim.

Arabia Saudită a reușit să continue să exporte petrol deoarece are facilități în portul Yanbu de la Marea Roșie, situat la peste 1.000 km (620 mile) de Golf.

Analiștii se tem însă că portul ar putea deveni o țintă, deoarece instalațiile energetice din Golf au fost atacate atât de Iran, cât și de Israel.

China reduce exporturile de îngrășăminte pentru a-și proteja piața internă, au declarat surse din industrie pentru agenția de știri Reuters, punând o presiune suplimentară pe piețele globale care se confruntă deja cu penurii cauzate de războiul americano-israelian împotriva Iranului.

La mijlocul lunii martie, Beijingul a interzis exporturile de amestecuri de îngrășăminte cu azot și potasiu și anumite varietăți de fosfați, au declarat surse pentru Reuters.

Potrivit agenției de știri, pe lângă interdicțiile și cotele de export existente pentru uree, doar o mână de îngrășăminte – în special sulfat de amoniu – pot fi exportate din China, ceea ce ar însemna că între jumătate și trei sferturi din ceea ce a exportat China anul trecut este acum restricționat, potențial până la 40 de milioane de tone metrice, conform unei estimări Reuters.

China se numără printre cei mai mari exportatori de îngrășăminte din lume – transportând peste 13 miliarde de dolari anul trecut.

Informațiile despre interdicție vin în contextul în care transporturile de îngrășăminte prin Strâmtoarea Hormuz sunt blocate. Transporturile pe căile navigabile reprezintă aproximativ o treime din aprovizionarea maritimă.

„Acest model este constant: China restricționează aprovizionarea în loc să intervină în timpul crizei globale”, a declarat pentru Reuters Matthew Biggin, analist senior în domeniul mărfurilor la BMI.

„Prioritizează securitatea alimentară și își izolează piața internă de șocurile prețurilor”, a spus Biggin.

Prim-ministrul Israelului a lăudat recent „cooperarea istorică” dintre țara sa și Statele Unite, subliniindu-și relația strânsă cu fostul președinte american Donald Trump. Potrivit The Guardian, oficialul israelian a declarat: „Am adus prietenul nostru, SUA, la o cooperare cum nu s-a mai văzut în istorie.”

Într-un discurs public, acesta a negat acuzațiile conform cărora Israelul ar fi influențat decizia SUA de a intra în conflict cu Iranul, susținând că „știrile false” încearcă să denatureze realitatea. „Cine crede că cineva îi poate spune președintelui Trump ce să facă? Haideți, să fim serioși”, a adăugat premierul. El a mai afirmat că Trump „întotdeauna ia decizii bazate pe ceea ce crede că este bine pentru America… și pentru generațiile viitoare.”

Dezbaterea cu privire la motivele implicării americane a căpătat amploare în SUA, mai ales după demisia dramatică, miercuri, a lui Joe Kent, director al Centrului Național de Combatere a Terorismului. Kent, un aliat al lui Trump, și-a anunțat demisia printr-o scrisoare publicată pe X: „Nu pot, cu conștiința împăcată, să susțin războiul în desfășurare din Iran. Iranul nu a reprezentat o amenințare iminentă pentru națiunea noastră, iar este clar că am început acest război din cauza presiunii Israelului și a lobby-ului său puternic din SUA.”

Numărul iranienilor care trec granița în Turcia a scăzut cu aproximativ o treime de la începutul războiului, a declarat joi seară ministrul turc de interne, Mustafa Ciftci, citat de AFP. Potrivit acestuia, autoritățile de la Teheran au impus restricții cetățenilor iranieni, interzicându-le să treacă frontiera către Turcia.

„De la începutul războiului, cetățenii noștri au putut traversa în Iran fără restricții, însă Iranul a impus restricții propriilor cetățeni și nu le permite să treacă de partea noastră”, a explicat Ciftci. Oficialul nu a precizat exact când au fost introduse aceste restricții.

Inițial, iranienii puteau traversa granița către Turcia, deși numărul lor era redus, au relatat corespondenții AFP de la punctul de trecere Kapikoy. „De la începutul războiului, a existat o scădere de un sfert sau de aproape o treime a numărului de cetățeni iranieni care trec în Turcia”, a adăugat ministrul.

În același timp, Ciftci a menționat că „a crescut numărul cetățenilor iranieni care traversează (din Turcia) spre partea lor”, fără a oferi cifre exacte despre intrări și ieșiri. Granița dintre Turcia și Iran are o lungime de 500 de kilometri și include trei puncte de trecere.

La 2 martie, cele două țări au convenit suspendarea temporară a călătoriilor de o zi între ele. „Monitorizăm îndeaproape trecerile de frontieră… și observăm intrările și ieșirile de la începutul războiului”, a subliniat Ciftci, adăugând că, deocamdată, „nu există probleme”.

Din 4 martie, Turcia nu a mai publicat date actualizate privind trecerile de frontieră. La acea dată, Ciftci anunțase că aproximativ 2.000 de persoane traversau zilnic în ambele direcții. În prezent, Turcia găzduiește peste 74.000 de iranieni cu permise de ședere și aproximativ 5.000 de refugiați.

Joi, Donald Trump a declarat că i-a cerut lui Benjamin Netanyahu să nu lovească câmpurile de gaze ale Iranului, după ce un atac israelian a determinat Teheranul să riposteze asupra unui hub energetic major din Qatar, provocând o creștere semnificativă a prețurilor globale la energie. Administrația americană și-a exprimat anterior îngrijorarea față de un atac israelian asupra unor depozite de combustibil din Teheran, care a acoperit orașul cu o populație de 10 milioane de oameni într-un nor gros de fum toxic.

În timp ce Trump a sugerat deschiderea unor canale de comunicare cu figuri din Republica Islamică, Israelul a adoptat o poziție mai tranșantă, declarând public că va elimina orice oficial iranian de rang înalt identificat. „Obiectivele stabilite de președinte sunt diferite de cele stabilite de israelieni”, a recunoscut săptămâna aceasta Tulsi Gabbard, directorul Serviciului Național de Informații al SUA, într-o audiere în Congres.

În timp ce Trump jonglează cu poziții fluctuante față de conflict, Netanyahu a fost clar de la început: Iranul, condus de clerici, este inamicul numărul unu al Israelului și trebuie eliminat. „Israelul dorește o schimbare de regim, în timp ce Statele Unite sunt vagi și neclare în privința scopului final”, a explicat Brian Katulis, expert al Middle East Institute din Washington.

Deși Trump a subliniat reușitele tactice ale intervențiilor militare, el se confruntă cu presiuni interne tot mai mari. Războiul este extrem de nepopular în rândul americanilor, inclusiv al unora dintre susținătorii săi, și a provocat creșterea prețurilor la combustibili și instabilitate pe piețele financiare cu câteva luni înainte de alegerile pentru Congres.

În plus, relațiile apropiate ale lui Trump cu monarhiile din Golf, aliați tradiționali care găzduiesc baze americane și care sunt mai vulnerabile la represaliile Iranului decât Israelul, complică și mai mult poziția SUA.

Pentru Israel, acest conflict reprezintă un moment de răscruce, marcând o schimbare de paradigmă. În războaiele anterioare cu Irakul, Statele Unite au evitat implicarea directă a Israelului pentru a nu înstrăina aliații arabi. Însă, de data aceasta, cele două țări au început conflictul cu un obiectiv comun – schimbarea regimului iranian – dar au întâmpinat o rezistență puternică din partea Teheranului, explică Yossi Mekelberg, expert în Orientul Mijlociu la Chatham House, citat de AFP.

„Când lucrurile merg bine, toată lumea e bucuroasă; cu toții se laudă reciproc. Dar, dacă încep să meargă prost – iar Trump nu este genul sentimental – atunci acuzațiile vor începe să curgă”, a adăugat Mekelberg.

Robert Malley, fost negociator cu Iranul în timpul administrației Biden și în prezent expert la Yale Jackson School of Global Affairs, a subliniat că atât Israelul, cât și Iranul au obiective clare: Israelul urmărește prăbușirea guvernului iranian, în timp ce Teheranul caută să supraviețuiască și să transfere costurile războiului.

„Factorul imprevizibil rămâne Trump. A făcut declarații contradictorii despre durata războiului, uneori sugerând că va fi scurt, alteori că se va intensifica. El percepe politica internațională într-un mod profund personal, în special în ceea ce privește posibilitatea de a revendica o victorie”, a spus Malley. „Uneori ai nevoie mai degrabă de un psiholog decât de un analist politic pentru a înțelege direcția în care ne îndreptăm.”

• Greșeală de strategie. Ce nu a luat Donald Trump în calcul atunci când a decis să atace Iranul 
• Suma uriașă cerută de Pentagon pentru continuarea războiului împotriva Iranului
• Doar 6 țări mici din NATO au ales să-l sprijine pe Donald Trump în războiul cu Iranul, în ciuda refuzului marilor puteri europene
• O rafinărie de petrol din Haifa a fost lovită de resturile unei rachete balistice iraniene
• Iranul cere Germaniei explicații „în scris” despre rolul bazei aeriene Ramstein în bombardamentele SUA

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE