REPORTAJ/ Povestea unui voluntar care se trezește în zori și face naveta ca să-i ajute pe cei în suferință: „Nu e ușor. Dar sunt multe bucurii și acea determinare să fac bine în țara mea”

Mai are un hop de trecut pentru a-și îndeplini visul: să ia bacalaureatul. A picat la matematică și, pentru că imediat după examen a plecat în străinătate să muncească, nu a mai încercat să ia diploma, fără de care nu se poate înscrie la Școala de pompieri. Dar nu se lasă! Merge la pregătire la matematică de două ori pe săptămână.

„Am făcut eu altele mai grele în viață, doar nu o să mă împiedic de matematică”, spune Grig încrezător.

Participă la misiuni alături de pompierii Inspectoratului pentru Situații de Urgență Galați, pe ambulanțe și descarcerare. Ca să ajungă la secția de la Tecuci, din localitatea sa natală, face naveta 30 km dus-întors și se trezeste la 4. 30 dimineața.

„Cel mai tare m-a impresionat cazul unui tânăr de 29 de ani, aflat în stop cardio-respirator. Soția lui era însărcinată, iar în jurul lui mulți oameni plângeau. N-am reușit să-l salvăm, deși echipa toată a făcut tot ce era omenește posibil”, își amintește Grig cu tristețe.

„Este o onoare să îmbrac salopeta roșie”

Spune că a rămas marcat și de reacția unei bătrâne cu insuficiență respiratorie, căreia îi venise copilul din străinătate după 15 ani: „Nu credea că va rezista atunci când îl va revedea, m-a luat de mână și mi-a cerut să o salvez, că vrea să-și vadă fiul”.

Deși se hrănește cu emoția pe care i-o dă fiecare caz în parte, Grig nu are alte câștiguri în țară. Ca să poată face voluntariat, câteva luni pe an pleacă împreună cu tatăl său în Scoția sau în Marea Britanie, unde muncește în construcții.

„Voluntariatul nu este timp pierdut, din contră, este o onoare pentru mine să îmbrac salopeta roșie care salvează vieți! Nu e ușor. Dar sunt multe bucurii și acea determinare să fac bine în țara mea. În străinătate, deși ai toate condițiile și toate oportunitățile, nu m-am adaptat. Eu vreau acasă la mine”, spune Grig cu convingere.

La ISU Galați sunt, în afara lui Grig, alți trei voluntari. Aura Ledaru are circa 2.000 de ore. Este o voluntară puternică, la propriu și la figurat: este instructor antrenor de arte marțiale și voluntar din pasiune.

Sensei Aura Ledaru antrenează la clubul pe care-l deține grupe de la 5 ani până la 65 de ani. Are 45 de ani și nu mai poate urma o școală de pompieri, pentru care limita maximă de vârstă este de 27 de ani, însă speră ca într-o zi să fie încadrată în rândul pompierilor.

„E riscant, dar e ceeea ce-mi place. Sunt emoții puternice, fiecare misiune e unică. Nu are cum să nu te impresioneze un copil de 3 ani cu febră, care nu vrea să plece din brațele mamei sale și să urce în salvare”, spune Ana.

Pavel Capotă face naveta de la Cudalbi, unde locuiește, până la unitatea de la Tecuci. Este profesor de Religie și slujește la biserica din Cudalbi.

Celălalt voluntar, Marius Trifan, a muncit în domeniul amenajărilor interioare, însă pe timpul iernii nu lucrează.

Cum devii voluntar

La nivelul fiecărui inspectorat pentru situații de urgență din țară există un serviciu specializat care pune la dispoziția voluntarilor cursuri în cadrul programului „Voluntar din pasiune”. Ei sunt ulterior selectați și participă activ la toate intervențiile alături de echipajul de pompieri.

Cursurile sunt diverse – stingere incendii, descarcerare, prim ajutor de bază și avansat, durează între 5 – 30 zile în funcție de specific și sunt gratuite.

„Îi recrutăm, îi pregătim, participă la misiuni, iar noi îi observăm și când avem concursuri de angajare din sursă externă îi putem recruta”, explică purtătorul de cuvânt al ISU Galați, Eugen Chiriță.

Citește și: Luptătoarea cu suflet de copil. Diana Belbiță a plecat la „Ferma” cu o jucărie pe care-o are de la 14 ani

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro