Presa maghiară e dezamăgită: Economia României a depășit-o pe cea a Ungariei. Care sunt îngrijorările țării vecine
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fostul guvernator al Băncii Naționale a Ungariei, Péter Ákos Bod, explică faptul că România a ajuns din urmă Ungaria din cauza corupției din această țară și a lipsei de concurență. Consumul românesc l-a depășit deja pe cel al Ungariei, iar PIB-ul pe cap de locuitor este aproape la egalitate cu al nostru. Afirmațiile sunt preluate de portalul maghiar de știri Blikk.hu, într-un articol cu titlul „Ultimele date sunt dezamăgitoare: economia românească a depășit-o și pe cea maghiară”.
Cuprins:
În 2021, consumul real al gospodăriilor era de 70% din media UE în Ungaria, în timp ce în România era de 84%. În 2022, România aproape că a ajuns din urmă Ungaria în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. Diferența este de doar 0,3%. Acesta este subiectul unei analize publicate de Péter Ákos Bod pe site-ul Portofolio.hu. Fostul ministru și guvernator al Băncii Naționale a Ungariei la începutul anilor '90 susține că există mai multe motive pentru recuperarea decalajului de către România. De exemplu, statul român taxează mai puțin, iar situația corupției este mai bună în România, în condițiile în care există competiție.
„Iar acest lucru înseamnă și că există costuri legale mai mici, adică mai puține mite, iar economia este mai dinamică și mai competitivă. Cine poate livra cel mai ieftin câștigă licitația! Păi, uitați-vă cât costă un kilometru de autostradă în Ungaria sau în Croația. Nu este aceeași sumă", a scris Ákos Bod Péter, într-o analiză publicată pe site-ul Portofolio.
„Cu o dinamică de creștere, nu este surprinzător faptul că subperformanța spectaculoasă din primul deceniu al schimbării de regim (din România, n.red.) a dispărut acum: doar 3 din cei 23 de ani de după trecerea la noul mileniu au fost de recesiune, iar creșterea reală a PIB-ului României a depășit de nouă ori pragul de 5% pe an. Demografia joacă deja un rol în evoluția indicatorului pe cap de locuitor pe termen mediu. Deși niciuna dintre țări nu a reușit să evite risipa naturală (umană), cazul României este specific în ceea ce privește migrația.
Chiar înainte ca România să devină membră a UE (în 2007), exista deja o puternică migrație spre Vest a cetățenilor români. Ponderea acesteia era cu mult peste cea a Ungariei, iar compoziția era diferită. Persoanele mai puțin calificate reprezentau o proporție mai mare de emigranți români decât în cazul Ungariei: cei care au migrat spre Vest din România erau relativ mai calificați și mai productivi decât media națională. Acest lucru a avut, de asemenea, un impact asupra performanțelor regionale slabe ale pieței forței de muncă din Ungaria din ultimii ani”, susține analistul maghiar.
„Cu toate acestea, ceea ce este similar este faptul că niciuna dintre aceste țări nu a fost o destinație importantă pentru migrație în trecutul recent. În această privință, războiul ruso-ucrainean ar putea aduce o schimbare, dar, din motive legate de limbă, de nivelul salariilor și din alte motive, nici România și nici Ungaria nu au devenit o destinație pentru refugiații ucraineni de vârstă activă în aceeași măsură ca Germania sau Polonia, în special. Rata de creștere economică a economiei poloneze a fost deja puternic influențată de faptul că aceasta a fost mult timp capabilă să absoarbă un număr mare de lucrători legali”, adaugă acesta.
Probleme cu forța de muncă
Potrivit unui analist intervievat de ATV News, soluționarea problemei lipsei de forță de muncă internă ar fi esențială pentru țara vecină. Potrivit unor știri din Ungaria, din 2018, unii dintre cetățenii maghiari de la granița cu România se mutau deja aici pentru a munci, iar situația nu s-a schimbat de atunci.
„Este deosebit de interesant pentru că, chiar dacă salariul este un pic mai mic decât în Ungaria, poți cumpăra mai mult în România decât în Ungaria pentru aceiași bani", a declarat Tamás Székely, președintele VDSZ, Federația lucrătorilor din industria chimică din Ungaria.
Virovácz Péter, analistul senior al ING, a mai dat un motiv pentru această creștere: foarte mulți oameni emigrează din România, iar banii trimiși acasă trag în sus media Bucureștiului.
Foto: Hepta
