Președintele Nicușor Dan cere reexaminarea legii care incriminează căsătoriile forțate ale minorilor: cele 4 motive
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele Nicușor Dan a decis să nu promulge legea prin care era incriminată căsătoria forțată a minorilor, trimițând proiectul de act normativ înapoi la Parlament pentru reexaminare.
Cuprins:
Neclarități în text și suprapuneri cu alte prevederi legale
Șeful statului a argumentat această măsură prin prezența unor neclarități în text, dar și prin existența unor suprapuneri și necorelări cu alte prevederi legale deja în vigoare, se arată pe site-ul Administrației Prezidențiale.
Demersul Administrației Prezidențiale vizează remedierea deficiențelor de redactare legislativă, astfel încât textul final să ofere un cadru juridic coerent, predictibil și ușor de aplicat de către instanțele de judecată.
Parlamentul a transmis președintelui, pe 26 septembrie 2026, în vederea promulgării, Legea pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.
Legea supusă reexaminării are ca obiect de reglementare incriminarea căsătoriei forţate şi a convieţuirii forţate, completarea articolului din Codul penal care defineşte noţiunea de exploatare a unei persoane, precum şi stabilirea obligaţiei posturilor de radio şi televiziune de a difuza mesaje de avertizare în legătură cu noile reglementări privind incriminarea căsătoriei forţate şi a convieţuirii forţate.
La articolul 182 se introduc trei noi litere
Astfel, potrivit art. I pct. 1 din legea supusă reexaminării, la articolul 182 („Exploatarea unei persoane”) din Codul penal, după litera f) se introduc trei noi litere, cu următorul cuprins:
g) obligarea la încheierea unei căsătorii sau la convieţuirea într-o relaţie asemănătoare aceleia dintre soţi, precum şi obţinerea de bani sau alte foloase materiale în schimbul încheierii unei căsătorii sau al convieţuirii într-o relaţie asemănătoare aceleia dintre soţi;
h) obligarea unei persoane să obţină sau să poarte o sarcină pentru o altă persoană, precum şi obţinerea de bani sau alte foloase materiale în schimbul obţinerii sau purtării, de către o persoană, a unei sarcini pentru o altă persoană;
i) preluarea ori predarea unui copil în vederea adoptării acestuia de către o altă persoană prin încălcarea procedurii legale privind adopţia, precum şi obligarea sau inducerea în eroare la consimţirea unei adopţii ori obţinerea de bani sau alte foloase materiale în schimbul adopţiei.
Fapta, susceptibilă de dublă încadrare
În ceea ce priveşte „recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane, în scopul exploatării acesteia” din legea trimisă Legislativului, șeful statului arată că există „paralelism”, deoarece faptele se regăsesc şi în actualul Cod penal.
„Cele două norme descriu, pentru acest segment de victime, aceeaşi faptă materială unică, respectiv transportarea persoanei, urmărind, ca element al laturii subiective, acelaşi rezultat: forţarea persoanei la o căsătorie sau convieţuire. Fapta este susceptibilă de dublă încadrare la acelaşi moment al consumării, cu consecinţe sancţionatorii radical diferite: 1-5 ani, potrivit noului art. 209-1 alin. (1), raportat la alin. (2), faţă de 5-12 ani, potrivit art. 210 alin. (1) din Codul penal”, a precizat preşedintele.
Potrivit șefului statului, componenta „obţinerea de bani sau alte foloase materiale în schimbul adopţiei” prevăzută de noua literă i) introdusă de legea supusă reexaminării în cuprinsul art. 182 din Codul penal nu califică persoana care trebuie să obţină foloasele, generând astfel două suprapuneri distincte pe elementul material, în funcţie de calitatea subiectului activ care le încasează.
Totodată, președintele a notat și eroarea de categorie privind componentele „obţinerea de bani sau alte foloase materiale” de la literele g) şi h) introduse de legea supusă reexaminării.
Structura corectă a acestui element se găseşte deja în legea supusă reexaminării, la art. 2091 alin. (1) lit. c): „prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimţământului persoanei care are autoritate asupra victimei”.
Plata nu este, în această formulare, o formă de exploatare a victimei, ci un mijloc de comitere, relevant exclusiv atunci când plata este dată unui terţ care exercită autoritate sau control asupra victimei, pentru a-i „cumpăra” acordul, conform sursei citate.
Norma acordă două beneficii distincte
În observațiile sale, Nicușor Dan a arătat şi contradicţia dintre alin. (7) al noului art. 209-1 şi art. 91 din Codul penal privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Articolul 91 alin. (32) din Codul penal prevede că „nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 209-211”, o interdicţie absolută.
Un nou articol cuprins în acest interval prevede că „persoana care a comis o faptă prevăzută la alin. (1)-(5), care denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta ori care, în timpul urmăririi penale ori al judecăţii, furnizează organului judiciar informaţii utile pentru aflarea adevărului şi care nu puteau fi obţinute în alt mod sau denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de fapte penale, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege şi poate beneficia de suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru aceasta”.
Norma acordă, aşadar, două beneficii distincte: reducerea la jumătate a limitelor pedepsei (formulată imperativ) şi, separat, posibilitatea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, a spus Nicuşor Dan.
Două mesaje de avertizare folosesc formulări diferite
Şeful statului a sesizat și existenţa unor necorelări în cuprinsul art. II-IV din legea supusă reexaminării.
Potrivit art. II din legea supusă reexaminării, „timp de patru luni de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la sfârşitul calupurilor publicitare, difuzate în intervalul orar 18.00-22.00, cu excepţia programelor dedicate copiilor, posturile de radio şi televiziune sunt obligate să difuzeze, alternativ, următoarele mesaje de avertizare, cel puţin o dată pe zi fiecare”, mesajele de avertizare afirmând, la timpul prezent, că determinarea unui minor cu vârsta mai mică de 16 ani la stabilirea unei relaţii asemănătoare aceleia dintre soţi „încalcă drepturile fundamentale ale copiilor şi se pedepseşte cu închisoarea”, respectiv constrângerea unei persoane majore sau minore la încheierea unei căsătorii sau la convieţuire asemănătoare aceleia dintre soţi „se pedepseşte cu închisoare”.
Formularea „convieţuire asemănătoare aceleia dintre soţi” din primul mesaj de avertizare nu reproduce exact sintagma cuprinsă în alin. (1) al noului articol („convieţuirea într-o relaţie asemănătoare aceleia dintre soţi”), iar cele două mesaje de avertizare folosesc formulări diferite în privinţa pedepsei („cu închisoarea”, respectiv „cu închisoare”), a argumentat preşedintele Nicuşor Dan.
Fostul ministrul muncii Florin Manole a declarat marți, 7 aprilie, pentru Libertatea, că își dorește ca în România să nu mai existe căsătorii forțate, tradiție practicată încă în anumite comunități de romi. În acest sens, există două proiecte în Parlament, care vor fi comasate și vor transpune în legislația românească o directivă europeană.
