Previziunile unui analist de politică externă pentru 2023: „În următoarele 3 luni se va decide direcția în care se va duce războiul din Ucraina. Miza majoră pe plan mondial este însă alta”

Profesorul Dan Dungaciu susține, în interviul pentru Libertatea, că, deși criza din Ucraina rămâne o temă fierbinte, nu este una globală, ci e doar a Occidentului: „Mai mult, barometrul de securitate arată cum tabăra pragmaticilor, a celor care vor terminarea războiului cu sacrificarea teritoriilor ocupate de ruși, capătă un avans dificil de egalat de tabăra moraliștilor, care vor să se meargă până la capăt”. Analistul arată că temele majore ale lumii sunt tensiunile din Statele Unite și relația americanilor cu China: „Se conturează o nouă ordine mondială”.

– Domnule profesor, cum credeți că va arăta 2023? Toată lumea se uită la războiul care se duce la granița noastră!
– Anul pe care tocmai l-am încheiat nu a clarificat nimic în niciuna din mizele importante ale lumii. Iar războiul din Ucraina nu este o temă majoră pe plan mondial! Pentru români este importantă, pentru că e lângă noi.

– Războiul din Ucraina nu este o problemă majoră pe plan mondial?
– Nu. Războiul din Ucraina este o temă fierbinte, dar este a Occidentului, nu una globală, chiar dacă atrage atenția prin dramatismul ei. Miliarde de oameni nu se uită la evenimentele Occidentului. Așa cum a spus un înalt oficial indian, războiul din Ucraina este o problemă locală, nu reprezintă lumea!

Mizele globale majore

– Și care sunt în prezent mizele majore globale?
– Sunt două. Prima o reprezintă relația dintre America și China și a doua este cea legată de tensiunea neostenită din America, în care nu s-a conturat victoria clară a niciuneia dintre cele două tabere. În perspectiva alegerilor din 2024, avem de-a face cu o Americă sfâșiată între două tabere aproape egale. Ce sau cine va reuși să o detensioneze, să absoarbă aceste frustrări acumulate? Poate doar o confruntare cu China să calmeze societatea americană…

– Ce fel de tensiuni s-au acumulat în societatea americană?
– Cele două tabere au început să se radicalizeze în administrația Barak Obama, care a semănat semințele acestor tensiuni. Până atunci, democrații și republicanii aveau teme asemănătoare până la un punct. Era un anumit consens, iar diferențele se aflau în detalii. Criza economică, apariția fenomenului de sărăcie, care înseamnă altceva decât o percep românii și apariția lui Trump au creat o bătălie a valorilor culturale americane, de redefinire a Statelor Unite. Acum, republicanii au înregistrat o mică victorie în Camera Reprezentanților și o mică înfrângere în Senat. Cine va fi purtătorul de cuvânt al valorilor americane? Democrații, care s-au dus puternic spre stânga prin mișcările progresiste? Sau republicanii, care s-au dus puternic spre dreapta?

– Și cum va fi afectată lumea de situația din SUA?
– O Americă tensionată și zbuciumată ne arată că nu poate duce niciun proiect strategic cu Uniunea Europeană sau cu alți actori pe o perioadă mai mare de un mandat. Poate doar cu China. De exemplu, pe tema războiului din Ucraina și a ajutorului financiar acordat există deja nuanțe între cele două tabere.

O linie roșie trasată

– Războiul din Ucraina. Cum va evolua în 2023? Românii, și numai, speră să se încheie.
– Următoarele trei luni vor fi decisive. Asta nu înseamnă că se va termina în trei luni. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a făcut o declarație pe 5 decembrie. Pentru prima dată, oficialul american a spus explicit faptul că SUA vor sprijini Ucraina să nu-și piardă teritoriile ocupate de ruși după 24 februarie 2022. Toată lumea a crezut că a făcut o confuzie, că a încurcat anul 2014 cu 2022, dar nu a existat nicio retractare. A fost un mesaj pentru Ucraina și obsesia ei pentru Crimeea și care pleacă de la probabilitatea ca Kremlinul să folosească arma nucleară tactică. Blinken a trasat public linia roșie.

– Și când s-ar putea încheia războiul?
– Ar putea să fie un conflict de tipul Primului Război Mondial, care a mai durat doi ani și a continuat să facă multe victime, deși deznodământul era deja știut. Lista pe care a făcut-o Zelenski cu echipamentul militar de care are urgent nevoie ar putea fi produsă de Occident în 10 ani! În mai 2022, barometrul de securitate al Uniunii Europene a măsurat cele două tabere conturate: 35% dintre europeni se regăseau atunci în tabăra pragmatiștilor, a celor care doresc sfârșitul războiului chiar și cu sacrificarea unor teritorii pierdute de Ucraina pentru ca să nu se producă un rău și mai mare, iar 25% din europeni se aflau în tabăra moraliștilor, care doresc ca Ucraina să lupte până la capăt. Sondajul european avea menționată și o observație. Că tendința e ca tabăra pragmatică să crească pe fondul înrăutățirii situației economico-sociale. 

– Acum s-a schimbat ponderea taberelor?
– Nu s-a mai făcut niciun alt sondaj, dar am luat aceleași întrebări și le-am aplicat pentru populația românească în noiembrie. Rezultatele au arătat că tabăra pragmatică a ajuns la 70%. Iar România nu poate fi acuzată că ar fi o țară pro-Rusia sau pro-Putin. Românii i-au acceptat și ajutat pe refugiații ucraineni. Românii nu fac business cu Rusia, nu merg în vacanțe în Rusia, nu se uită spre Est. Românii știu că Rusia a declanșat acest război, știu că Rusia este vinovată, dar vor ca războiul să se încheie cât mai repede.

– Și atunci ce se va întâmpla decisiv în următoarele 3 luni în conflictul dintre Ucraina și Rusia?
– Vom vedea dacă Rusia va face sau nu o nouă mișcare ofensivă majoră, dacă vom avea sau nu negocieri. Au început să apară anumite semnale în direcția unor discuții în acest sens. Ne vom lămuri în ce direcție o va lua războiul.

O nouă ordine mondială

– Susțineți că relația dintre America și China reprezintă tema majoră la nivel global.
– Până de curând am avut o ordine mondială. Hegemonia americană, un singur actor într-o lume liberală. Eu, America, arăt ca voi toți, multinațională și multiculturală, vreau ca voi toți să arătați ca America. Erau reguli scrise și reguli nescrise. Totul era reglat și predictibil. Dar a venit criza, iar lumea liberală și-a creat dușmani, deși s-a apropiat de ei prin comerț cu dorința de a-i civiliza, vezi deschiderea Germaniei față de Rusia sau a Americii față de China. Dar între timp, Rusia s-a întărit, China s-a dezvoltat.

– Și către ce se îndreaptă acum lumea?
– Ne îndreptăm către o nouă ordine mondială, care se va desena în jurul Americii și al Chinei. Cum va arăta această nouă lume în perspectiva relației dintre America și China? Relația dintre cele două mari puteri nu și-a lămurit încă noile reguli, nu se știe care e linia roșie în legătură cu Taiwanul. În America nu există consens. China pare predictibilă, dar frustrarea ei nu inspiră calm. China are legături cu toată lumea. Occidentul și restul lumii nu mai sunt o ordine valabilă. Nu toți vor să mai fie occidentali. Nimănui nu-i place China, nimănui nu-i place India sau Brazilia, dar toți vor juca la două capete. Rusia rămâne acolo. Slăbită, dar va fi acolo. Lumea noastră, a Occidentului, devine însă tot mai mică, dar portavocea noastră o să rămână America.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE