Prima reacție în spațiul public a lui Eduard Hellvig după plecarea din SRI: Europa de Est e „mediul care promovează semnele unei noi ere”. „România, un exemplu de tranziție reușită”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Dacă România este astăzi un exemplu de tranziție reușită, este tocmai pentru că nu s-au făcut încercări de ștergere a identității locale și naționale - cultură, limbă, credință, tradiții”, afirmă Eduard Hellvig într-o primă analiză publicată pe site-ul propriu.
Cuprins:
Fostul director al Serviciului Român de Informații Eduard Hellvig a publicat recent pe site-ul propriu o analiză în care vorbește despre faptul că Europa de Est este în prezent o „zonă de competiție geopolitică” unde „democrația se intersectează cu regimurile nedemocratice” și estimează că evoluțiile dintr-o astfel de zonă „pot modela viitorul, securitatea și prosperitatea lumii civilizate”.
Aceasta este prima sa reacție transmisă în spațiul public după ce și-a anunțat retragerea de la conducerea SRI, la începutul lunii iulie.
Pornind de la ideea că „civilizația occidentală se află într-un moment de răscruce, unde rezistența democratică este testată de amenințări noi”, Hellvig constată că pe fondul războiului din Ucraina, „se petrece un fenomen semnificativ, chiar dacă mai puțin analizat: o afirmare a rezilienței din partea noilor societăți democratice, țările Europei de Est care, acum 3 decenii, au părăsit blocul comunist și au început lunga tranziție spre lumea civilizată”.
Pentru prima dată în mult timp, Europa de Est nu este doar o sursă de conflicte, dispute și provocări, ci și mediul care promovează semnele unei noi ere. Astăzi, mai multe dintre aceste țări și-au finalizat tranziția și sunt capabile să demonstreze noi capacități - printre ele România și Polonia.
Fostul șef al SRI subliniază astfel că democrațiile mai puțin consolidate sunt testate în această perioadă și pot da dovadă de „maturitate, tenacitate, stabilitate și putere”, iar „dacă rămân ferm angajate pe traiectoria democratică, aceste democrații pot deveni surse de stabilitate și dezvoltare în regiune și exemple de rezistență democratică pentru întreaga lume civilizată”.
În acest context, el precizează că deși „o întoarcere la dinamica globală anterioară nu este posibilă, chiar dacă impactul pandemiei se va disipa și războiul din Ucraina se va încheia”, influența SUA asupra ordinii globale nu se va schimba, ceea ce, spune Hellvig, „este o veste foarte bună pentru țările democratice din Europa de Est”.
„Influența americană nu provine doar din puterea economică sau militară, ci din puterea ideilor pe care le reprezintă și a modelului pe care îl proiectează - un model bazat pe incluziune, drepturi, statul de drept, oportunități egale, inovație și adaptare. De aceea, reacția antivestică, măsurată zilnic prin evaluarea propagandei conduse de stat, se bazează pe subminarea încrederii în valorile vestice, nu pe promovarea unui model alternativ”, explică el.
Eduard Hellvig își continuă analiza afirmând că „Europa de Est, la trei decenii după eliberarea sa de comunism, este în prezent teatrul celor mai mari confruntări și regiunea în care lumea civilizată își testează capacitatea de a se adapta” și apelează la o metaforă ca să ilustreze modul în care democrațiile liberale din regiune sunt puse acum la încercare.
Metafora „Zidului”
„Imaginea de ansamblu evocă metafora Zidului din popularul univers fictiv al Game of Thrones: în timp ce lumea este divizată de dispute interne, dușmani puternici dincolo de «Zid» amenință să distrugă tot ce s-a realizat în ultimul secol”, spune Hellvig, adăugând că, în calitate de director SRI, a asistat la „diferite valuri ale acestei amenințări” și estimează că „presiunea se va intensifica, în special în timpul conflictului militar din regiune”.
Iar „bătălia nu se duce doar pentru țările din regiune care sunt deja democrații liberale și societăți deschise. Este și despre influențarea celor care aspiră la această poziție: țările din Balcanii de Vest și țările fostei URSS care doresc să se alăture familiei occidentale - nu doar Ucraina, ci mai ales Republica Moldova”.
Revenind la exemplele României și Poloniei, Eduard Hellvig spune că cele două țări sunt piloni ai „«Zidului» care protejează Europa și NATO”.
De data aceasta, România beneficiază de o poziție privilegiată - pentru prima dată în secole, este de partea corectă a «Zidului». Din această poziție, poate juca un rol influent în regiune - nu doar în domeniul economic, ci și în cel strategic, militar și cultural.
În acest context, Hellvig vorbește și despre faptul că România, la fel ca alte noi democrații, trebuie să poarte două lupte: cea pentru consolidare a propriilor structuri democratice și cea pentru întărirea regiunii și sprijinirea satelor vulnerabile, precum Ucraina, Republica Moldova și cele din Balcanii de Vest.
„Regiunea poate crea propriul său motor de dezvoltare proactivă. Această rol poate fi asumat de România și Polonia. Ucraina poate fi de partea lor, odată ce agresiunea actuală este depășită”, adaugă Hellvig.
Este nevoie de „o capacitate militară sporită și o prezență NATO crescută în România”
Fostul director SRI mai afirmă că puterea României a fost ilustrată în ultimii 10-15 ani în mai multe moduri și menționează aici stabiliatea internă și coeziunea socială, dând exemplul colaborării cu comunitatea maghiară; consolidarea democratică; faptul că țara noastră nu a înregistrat excese semnificative populiste, că procesul de consolidare a instituțiilor dmocractice a fost treptat și că, în acest context, dezvoltarea economică a venit ca un efect natural.
România este acum pregătită să-și asume un rol mai mare în cadrul familiei democrate în această regiune complicată de la granița NATO, ca exportator de stabilitate și factor activ al dezvoltării regionale.
„În România, de exemplu, principiile progresiste și credințele împărtășite în zonele urbane foarte dezvoltate coexistă cu o concentrare asupra mândriei locale și naționale în alte zone. (…) Dacă România este astăzi un exemplu de tranziție reușită, este tocmai pentru că nu s-au făcut încercări de ștergere a identității locale și naționale - cultură, limbă, credință, tradiții”, mai spus Eduard Hellvig.
Totodată, el menționează că este nevoie de „o capacitate militară sporită și o prezență NATO crescută în România”.
„Amenințările rămân ridicate aici, atât de aproape de «Zid». Dacă România este lăsată pe cont propriu, ar putea să-și apere șansele, dar nu ar putea juca un rol mai mare în promovarea influenței occidentale în regiune”, mai afirmă Eduard Hellvig.
durban22 24.07.2023, 14:41
De ce nu vorbeste domnul HELWING despre ce a facut personal ,cand a fost la conducerea S.R.I.?
laurlaur2180 24.07.2023, 14:52
Deja si-a inceput campania electorala?
Dicu001 24.07.2023, 15:01
Hellvig se numește domnul acesta...
Dicu001 24.07.2023, 15:02
Vrei să candidezi și tu?
Vrajitoarea 24.07.2023, 15:32
Ai plecat din SRI, nu mai exiști, îmi pare rău!