UPDATE. Termenul de dezbatere a legii graţierii colective, prelungit în Senat; Băsescu: Avem nevoie de un moment zero, de o grațiere extinsă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Termenul de dezbatere în Senat a proiectului de lege privind graţierea colectivă a fost prelungit de plen cu două săptămâni. Decizia a venit în contextul în care exista riscul ca legea să treacă tacit și să ajungă î0n Camera Deputaților, forul decizional, în varianta inițială. Senatorul PMP Traian Băsescu a făcut o pledoarie, în cadrul dezbaterilor, pentru un moment zero, o grațiere extinsă, propunerea sa fiind de grațiere a tuturor pedepselor până în 10 ani.
UPDATE ora 17.20 Plenul Senatului a adoptat luni, cu unanimitate de voturi, solicitarea Comisiei juridice de prelungire la 60 de zile a termenului de dezbatere a proiectului de lege al graţierii trimis de Guvern pe 31 ianuarie în Legislativ. Propunerea pentru această solicitare a fost făcută de PNL şi a fost adoptată în unanimitate de membrii Comisiei juridice.
Preşedintele Comisiei juridice, Şerban Nicolae, a spus că solicitarea va fi ca termenul de adoptare tacită să fie considerat cel de 60 de zile, şi nu de 45 de zile, proiectul fiind considerat unul de ”complexitate deosebită”.Termenul de adoptare tacită a proiectului legii graţierii s-ar fi împlinit marți, pe 25 aprilie. Ministrul Justiției, Tudorel Toader a fost prezent la dezbaterile din comisia juridică a Senatului.
UPDATE ora 12.30 Traian Băsescu a declarat în cadrul ședinței că această lege a grațierii este foarte binevenită. ”Am considerat că o dată cu venirea lu Klaus Iohannis ca președinte, s-a încheiat etapa de tranziție, iar legislația este deja adaptată legislației europene, deși în unele zone, precum justiția, încă avem apucături din trecut. România are nevoie de un moment zero și adaptarea sistemului de justiție românesc la unul european, care în același timp în care se vizează recuperarea daunelor, să se vizeze și recuperarea omului.
”Este ultimul lucru pe care îl are în vedere justiția românească ,din practicile penitenciarelor. Li se pare că a-l înfunda nouă ani în pușcărie, este un lucru care așa trebuie să fie”, a spus Băsescu, arătând că este total de acord că nu vor fi puși în libertate recidiviștii, cei cu fapte cu violență, cei care au ucis, cei care sunt acuzați de pedofilie. El a adăugat că sunt totuși infracțiuni care se produc fără violență, care ar putea fi incluse în grațiere, iar actualul proiectde lege al Guvernului este restrictiv, din punctul lui de vedere.
Traian Băsescu a enumerat și problemele din sistemul penitenciarelor din raportul uui specialist: cazarea deținuților este sub demnitatea umană, nu sunt condiții optime de siguranță a deținuților, de reabilitate comportamentală de calitate, nu sunt posibile activități suficiente în aer liber, și nu există nici condiții medicale sigure de detenție, sau programe de prevenire a autoflagerărilor și sinuciderilor, precum și condiții decente de lucru pentru personalul din penitenciare.
”Marea dezbatere publică, acum, este că vreau să îi scot din pușcărie pe toți. Greșit. Din 27.500 de oameni încarcerați, în momentul de față, doar 1,26% sunt condamnați pentru corupție”, a spus Traian Băsescu, care propune ca în legea grațierii să fie incluse și faptele cu corupție.
Băsescu a criticat și ”practica neunitară” din sistemul judiciar actual. ”Când eram președinte, am avut cereri de grațiere pentru doi tineri, pentru trafic de droguri. În primă instanță, au luat doi ani. Erau studenți la Timișoara, iar la Curtea de Apel au luat 11 ani, pentru că o instanță a considerat că acea cantitate de droguri era pentru consum propriu, iar cealaltă instanță, că era și pentru vânzare. Și le-a dat 10 ani de închisoare”, a comentat Băsescu.
Traian Băsescu a vorbit și despre dosarele politicienilor. ”Oamenii au fost scoși în fața parchetelor, în cătușe, cu presa chemată și toate cele. Pentru acești oameni va fi foarte greu să avem o judecată corectă”, a spus Băsescu.
Proiectul de lege pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate aa fost depus în Parlament la începutul lunii februarie, fiind varianta ministrului Justiției de la acea vreme, Florin Iordache. Proiectul de lege riscă să intre în adoptare tacită, termenul limită fiind 25 aprilie.
Senatorii juriști au avut până în prezent mai multe dezbateri, în comisie, pe marginea legii grațierii colectiver, fără să se ajungă la o concluzie clară. În plus, noul ministru al Justiției, Tudorel Toader, este așteptat să prezinte punctul de vedere al ministerului, pe marginea proiectului de lege, elaborat de predecesorul său, Florin Iordache.
Tudorel Toader cerea, pe 21 martie, senatorilor din Comisia juridică să amâne dezbaterea proiectului de lege privind graţierea, arătând că se pregătesc şi alte măsuri complementare, menite să rezolve problemele din sistemul penitenciar. El susţinea că noul pachet legislativ va fi finalizat în cel mult trei săptămâni.
Secretarul de stat în MJ Sofia Mariana Moţ i-a informat săptămâna trecută pe senatori că pachetul legislativ se află în procedura avizării. Ministrul Justiţiei este aşteptat marţi, la ora 14,00, la Senat, pentru a prezenta pachetul de legi de modificare a codurilor din justiție, inclusiv propunerile privind grațierea colectivă.
Administrația Națională a Penitenciarelor a realizato simulare privind numărul de persoane care ar urma să iasă din penitenciare, în funcție de propunerile făcute până în prezent. Cele mai multe persoane ar urma să fie grațiate în varianta președintelui comisiei juridice, Şerban Nicolae, respectiv 2.720 de persoane.
Potrivit proiectului de Lege pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate, propus de Guvern, ar urma să părăsească unităţile de încarcerare 1.190 de persoane.
Cele mai multe persoane ar urma să iasă din penitenciare în varianta de propunere făcută de președintele comisiei juridice, Şerban Nicolae, respectiv 2.720 de persoane. ANP mai menționează că, în această variantă a senatorului PSD, ar ieși din închisoare şi 246 de persoane care au fost condamnate pentru săvârşirea unor fapte de corupţie.
