Puiu Popoviciu, condamnat, dar de negăsit. Psihologia celor care de-a lungul timpului au părăsit ţara pentru a evita încarcerarea

Cel mai recent caz de “ fugă de la locul condamnării” se pare că este cel al lui Puiu Popoviciu. După ce Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat miercuri definitv la 7 ani de închisoare în dosarul “Terenurile din Băneasa”, s-a constatat nu doar că Popoviciu nu este în România dar nici că nu sunt informaţii certe legate de unde s-ar afla milionarul.

Până la aceasată oră, prezumţia poliţiştilor care au fost însărcinaţi cu aducerea lui Puiu Popoviciu la locul ispaşirii pedepsei este că acesta se sustrage intenţionat, fiind greu de crezut că nu a aflat de condamnarea primită. La un moment dat era considerat unul dintre cei mai bogaţi şi mai influenţi afacerişti români iar ca urmare a influenţei sale în perioada 2000-2004 ar fi achiziţionat la un preţ de dumping 224 de hectare de teren în Băneasa.

Terenul aparţinea la acea vreme Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară. Rectorul acestei instituţii era Ioan Nicolae Alecu, cel care, au decis judecătorii, a facilitat trecerea terenurilor din proprietatea universităţii în cea a unei firme deţinute de Popoviciu. Pe lângă Ioan Nicolae Alecu, cel care a primit o sentinţă de 6 ani de închisoare cu executare, dosarul a făcut să mai cadă şi alte capete de oficiali ai acelor vremuri. Petru Pitcovici, fost șef în Direcția Generală Anticorupție din MAI a primit 2 ani de închisoare, Cornel Șerban, fost şef al DGIPI a fost condamnat la doi ani și șase luni închisoare iar fostul prefect al Bucureştiului, Mihai Lucian a primit un an, toate pedepsele de mai sus fiind cu executare.

Cine sunt cei care, de-a lungul timpului, au încercat să fugă din ţară pentru a scăpa de închisorile româneşti

Omar Hayssam- afacerist sirian

Supranumit şi “Teroristul nr.1 al României”, afaceristul de origine siriană dar cu cetăţenie română, Omar Hayssam a fost implicat în mai multe dosare penale dintre care cel mai răsunător a fost cel al răpirii jurnaliştilor români în Irak. În data de 30 iunie 2006, Hayssam a fugit ilegal din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general, Ilie Botoş, în 20 iulie 2006. În iulie 2013, după şapte ani de la fuga sa din ţară, Omar Hayssam a fost adus în România sub escorta mascaţilor înarmaţi iar în prezent execută o condamnare de 24 de ani de închisoare.

Nicolae Popa – fost director al FNI, SOV Invest şi Gelsor

Se spune că, dacă Sorin Ovidiu Vântu ar fi avut o mână dreaptă în afaceri, Nicolae Popa ar fi fost aceasta. În 2006 Popa fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru fraudă şi delapidare în legătură cu prăbuşirea FNI în anul 2000. În acelaşi an, Nicolae Popa părăsea România în încercarea de a evita interacţiunea cu oamenii legii. Alegerea destinaţiei sale s-a dovedit una cu bătăi de cap pentru autorităţile din România. Din Jakarta, capitala Indoneziei, Popa a fost extrădat în Romania pe 21 aprilie 2012, după ce Traian Băsescu a menţioant numele său chiar în confruntarea electorală din 2009 cu Mircea Geoană. România nu avea niciun acord de extrădare cu Indonezia iar pentru aducerea în ţară a fugarului a fost nevoie de semnătura directă a preşedintelui Indoneziei.

Gregorian Bivolaru – pretins guru spiritual, lider al MISA

În data de 14 iunie 2013, Gregorian Bivolaru a fost condamnat de ICCJ la 6 ani de închisoare cu excecutare pentru act sexual cu un minor în formă continuată. Bivolaru părăsise România în favoarea Suediei înca din 2005 când a declarat autorităţilor suedeze că nu are parte de un proces echitabil în ţara sa. Cereile de extrădare ale României formulate către statul suedez au fost iniţial respinse. Cu toate acestea, guru a făcut o mare greşeală strategică plecând in Franţa unde a fost imediat arestat şi extrădat în România. Actualmente ispăşeste pedeapsa de 6 ani pe plaiuri mioritice.

Mihai Necolaiciuc – fost director al CFR

In anul 2000, Mihai Necolaiciuc devenea şef peste căile ferate române. A fost acuzat că a făcut investiţii la preţuri mult supraevaluate, prejudiciul CFR ridicându-se la peste 100 de milioane de euro. Sunt deja celebre exemplele în care un metru patrat de mochetă era cumpărat cu 6 milioane de lei vechi în timp ce în magazine era 800.000. În data de 4 februarie 2005 Necolaiciuc ieşea din ţară pe la vama Albiţa iar după o scurtă şedere în Republica Moldova a ajuns în Austria unde a fost depistat de Interpol în 2006. În încercarea de a-şi pierde urma a plecat în USA unde şi-a angajat avocaţi celebri pentru a-l apăra. Cu toate acestea pe 2 martie 2011, Departamentul de Justiţie al SUA a aprobat extrădarea lui Mihai Necolaiciuc în România unde a fost condamnat definitiv la 8 ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Pe latură civilă, instanța a dispus ca Necolaiciuc și ceilalți inculpați din dosar să plătească în solidar suma de aproximativ 110 milioane lei către părțile civile SN CFR SA și Ministerul Transporturilor.

Elan Schwartzenberg – om de afaceri

Deşi nu a fost condamat definitv, fostul soţ al Mihaelei Rădulescu, Elan Schwartzeberg a primit mandat de arestare internaţională după ce a părăsit România în favoarea Israelului. Omul de afaceri este învinuit, conform oamenilor legii, de spălarea banilor, complicitate la înşelăciune, bancrută frauduloasă, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor sub forma complicităţii, a participaţiei improprii sau a tentativei, fals în înscrisuri sub semnătură privată în special într-un dosar disjuns dintr-unul al fostului primar al Constanţei, Radu Mazăre. Elan Schwartzenberg se află încă înafara României iar procesul merge înainte.

Codruţ Marta- fost şef de cabinet al fostului preşedinte ANAF, Sorin Blejnar

La un moment dat se părea că Marta este românul care a reuşit să se ascundă cel mai eficient de anchetatori. Acuzat de complicitate la evaziune fiscală şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, Codrut Marta a dispărut înca din 2012. În peisajul media din România au apărut suspiciuni conform cărora Codruţ Marta ar fi decedat. Până în acest moment nu se ştie absolute nimic concret în legătură cu dispariţia sa.

Sebastian Ghiţă- om de afaceri, patron de televiziune

În urma relaţiilor tensionate cu şefa DNA, Laura Codruta Kovesi şi fostul director operativ al SRI, Florian Coldea, omul de afaceri Sebastian Ghiţă a părăsit România în favoarea Serbiei. Sebastian Ghita este urmarit penal pentru patru infractiuni de trafic de influenta, trei infractiuni de spalare a banilor in forma continuata si constituirea unui grup infractional organizat. DNA în acuză pe Ghiţă că ar fi primit foloase necuvenite de până la 10 milioane de euro din contracte cu statul. Arestat de autorităţile de la Belgrad, Ghiţa a plătit o cauţiune de 200.000 de euro îm urma căreia a fost plasat în control judiciar sub interdicţia de a părăsi capitala Serbiei şi obligaţia de a se prezenta periodic la poliţie. Este exact ceea ce făcea şi în România înainte de fuga sa din ţară. Autorităţile române au transmis la Belgrad toate documentele pentru extrădarea lui Sebastian Ghită. Acesta are 5 dosare penale deschise în România.

Pentru a afla care sunt efectele exilului voluntar ca urmare a fugii de condamnări definitive sau procese în curs de desfăşurare, am apelat la psihologul ziarului Libertatea.

“Din perspectivă psihosocială singurul efect pozitiv al fugii din ţară este amânarea începutului exectutării pedepsei. Simţi că ai mai cumpărat ceva timp pe termen scurt. Dar chiar şi dacă ai bani mulţi, viaţa de fugar, în permanenţă urmârit, generează un consum psihic enorm care duce la ceea ce psihologii numesc paranoia. Este un fel de neincredere generalizată, de suspiciuni permente că ceva rău urmează să se întâmple, că cineva te urmâreşte sau te trădează. E un mod de aţi trăi viaţa fără a avea aproape oamenii pe care îi iubeşti iar ideea că toate bunurile din tară vor fi confiscate generează stres suplimentar pentru că pierderea averii afectează radical omul bogat, mai ales cel care şi-a pus libertatea în joc pentru obţinerea acelei averi”, a declarat psihologul.

“Pentru un lider şi un om cu mare influenţă, pierderea libertăţii şi umilinţa socială sunt dramatice”

„În lumea naturală, unele animale crescute în sălbăticie care ajung să fie puse în captivitate în cuşti, nu supravieţuiesc. Treptat ajung să nu mai mânănce şi mor. Aşa simt si oamenii care cândva au avut o mare putere socială iar acum se confruntă cu spectrul încarcerării. E un sentiment pe care cei care nu au avut niciodată putere şi influenţă politico-socială nu îl pot percepe. Pentru un lider şi un om cu mare influenţă, pierderea libertăţii şi umilinţa socială sunt dramatice. Cu toate acestea realitatea a arătat că odată ajunşi în carceră oamenii se adaptează dar cu mare consum emoţional. Aşa ajung oamenii să încărunţească peste noapte“, mai susţine specialistul.

“ Cu toţii am fost facinaţi de filmele în care eroii evadează iar la final îşi dovedesc nevinovăţia. În viaţa reală nu este deloc aşa. A fugi de justiţie este cea mai ineficientă metodă de arăta că esti nevinovat. Cu tehnologia de azi eşti găsit şi în gaură de şarpe şi este doar o chestiun

psiholog Cezar Laurentiu Cioc

e de timp până esti prins şi extrădat de oriunde. Dar există pe moment acel miraj psihologic în care esti convins că dacă pleci cât mai departe de pericol, acesta se diminuează direct proporţional cu distanţa. E doar o iluzie perceptivă. Aceste plecări de tip haiducesc oferă avantaje de moment dar viaţa de fugar te consumă emoţional an după an iar în final, cum observăm şi din majoritatea exemplelor de mai sus, esti extrădat“, a încheiat Cezar Laurenţiu Cioc, psiholog la Institutul de Cercetare și Dezvoltare a Potenţialului Uman din Bucureşti.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE