La sfârșit de an te uiți pe ce topuri s-au mai făcut. În cazul filmelor e imposibil să citești un top serios în vreo publicație prestigioasă și să nu dai peste „Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii” al lui Radu Jude (filmul e datat 2023, dar a intrat în multe cinematografe anul ăsta). Și pe bună dreptate, filmul este un tur de forță tiktokian peste realitățile de azi ale Bucureștiului, mostră de realism de clasă. În New Yorker, filmul e clasat pe locul 2, iar în topurile criticilor de film apare și pe locul 1 în preferințele unora. Lumea pare să stea mai mult pe Netflix, unde domnește un film despre revoluție destul de prost. Dați un ochi și peste filmul lui Jude, merită pe deplin, e chiar una dintre reușitele clare ale cinematografiei românești din ultimii ani.
Cuprins:
În topul criticilor români văd că „Anul Nou care n-a fost” al lui Bogdan Mureșan este peste tot menționat ca fiind printre cele mai bune. L-am văzut, mi se pare un caz clasic de umflare a unei mediocrități absolute. Poate voi reveni cu o recenzie, deși nu e ușor să scrii despre un film care nici nu e evident prost, dar nici evident bun.
Dacă n-ați citit Theodoros al lui Cărtărescu, ar cam trebui să încercați, că deja prin Europa este prezent în toate topurile de „carte străină”, pe primul loc în Spania, de exemplu. O recenzie i-am scris și eu aici, nu entuziastă, dar unde măcar am încercat să arăt că găsim plăcerea inovației narative la lucru din nou în textele lui Cărtărescu:
„Principala inovație și plăcere este provocată de un narator straniu, care i se adresează personajului Theodoros, povestitor despre care nu afli detalii decât spre sfârșit. Tonul și poveștile sunt mixaje, compilații din povești populare care circulau prin saloanele boierilor și ale știutorilor de carte în secolele XVIII-XIX. Unele au surse clare, altele venind pe căile misterioase de produs alegorii și fantasmagorii ale mașinii literare Cărtărescu. În continuare, un anumit stil de adaptare a fantasticului germanic (acel romantism care l-a influențat pe Eminescu și pe care l-a transferat aici prin proze tip „Sărmanul Dionis”, „Avatarii faraonului Tla” etc.) la tonul cărților populare, la orientalism de secol XVIII. Acele ciudate voci ale povestitorului care par ba cor antic, ba gura satului, ba gurile nesătule de bârfă ale cancelariilor sau alcovurilor se dovedesc la final a fi vocea arhanghelilor de la Judecata de Apoi” (sursa).
Evident, printre cele mai căutate nume pe Google a fost „Georgescu”, că așa e în țara în care prima oară votezi, apoi googlești. Un top al căutărilor interesant, care pare să spună mai multe despre noi decât un editorial bun:
„În 2024, cele mai importante evenimente sportive au dominat căutările pe Google; România a ajuns în optimile Campionatului European de Fotbal și a avut rezultate remarcabile la Jocurile Olimpice. Candidatul surpriză în alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, cel mai recent iPhone și problemele medicale ale îndrăgitului Florin Piersic au atras, de asemenea, atenția românilor, la fel și dispariția unor personalități cunoscute. În top 10 căutări Google și-au făcut loc Coldplay, care a susținut două concerte controversate în România, dar și desertul anului - ciocolata Dubai. Pe partea de filme, Dune 2 se află în fruntea preferințelor. Pentru Crăciun, românii s-au uitat la târgurile din București, Sibiu, Cluj sau Craiova, precum și la cele din Viena și Budapesta și au căutat cum se face socata. Alte subiecte populare includ recalcularea pensiei, idei de afaceri și investiții, dar și ce este kataiful, legat de celebra ciocolată Dubai” (sursa).