Raport PISA: 55% dintre elevii români nu au încredere că inteligența se formează și poate progresa, ci o iau ca pe un dat!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Diferența dintre elevii din rural, plus orașele mici, și București la testările PISA este, în medie, de 117 puncte la proba de citire. Asta înseamnă că majoritatea elevilor din prima categorie, mai vulnerabilă din punct de vedere material, nu pot înțelege ideea principală dintr-un text spre deosebire de cei din Capitală, au explicat pentru Libertatea profesorii universitari Bogdan Florian și Sebastian Țoc.
Cuprins:
- Își privesc inteligența ca pe o fatalitate
- Eșecul de la rezultatele PISA se reflectă în notele de la Evaluarea Națională
- Tipul unității școlare influențează notele obținute de elevi la evaluare
- Printre țările cu decalajul cel mai mare dintre elevii bogați și săraci
- Numărul de cărți din biblioteca de acasă, un indicator de performanță
- Cărțile din casă contează
- Studiul PISA arată și un alt aspect foarte grav: elevii români nu au încredere că inteligența se învață și se formează, ci o consideră ca pe un dat al lor!
Reporter: Cum arată rezultatele PISA ale elevilor din mediul urban comparativ cu cele ale elevilor din mediul rural?
Sebastian Țoc: Elevii de 15 ani din mediul rural nu ating pragul mediu, de 407 puncte, necesar pentru a ajunge la nivelul minimal de înțelegere al unui text de dimensiuni moderate, adică să poată identifica ideea principală. Scorul lor mediu a fost de 342 de puncte la testările PISA din 2018.
Mai grav este că aceste persoane, aflate deja în clasa a IX-a, nu vor recupera niciodată deficitul de cunoaștere și de competențeSebastian Țoc, cercetător
Își privesc inteligența ca pe o fatalitate
Pe de o parte, nu există nici un fel de măsuri remediale prevăzute în programa școlară la nivel național. Pe de altă parte, inclusiv așteptările elevilor sunt în general scăzute.
Aproximativ 55% din totalul elevilor români participanți la PISA afirmă că inteligența lor este o parte din ei care nu mai poate fi schimbatăSebastian Țoc, cercetător
Doar elevii de 15 ani din Municipiul București au reușit să obțină o medie a punctajelor, de 459 de puncte, semnificativ mai mare decât pragul mediu de 407 puncte.
Eșecul de la rezultatele PISA se reflectă în notele de la Evaluarea Națională
-Așadar, putem vorbi de un sistem de învățământ polarizat?
Bogdan Florian: Sistemul educațional din România este cu siguranță unul polarizat, dar este unul cu mai mulți poli. Cea mai bună reflecție a acestui fapt sunt rezultatele la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a. Datele publicate de Ministerul Educației arată o realitate cel puțin îngrijorătoare.
Media notelor elevilor din mediul rural este 5,42, iar a celor din urban este 7,01. Bogdan Florian, cercetător
Dacă ne uităm doar la notele obținute la limba română, observăm că elevii din mediul rural obțin nota medie 6, iar cei din mediul urban, nota medie 7,54.
Mai mult decât atât, cele mai mici 25% dintre notele obținute de elevii din mediul rural sunt sub media 4,20, în timp ce în mediul urban cele mai slabe note se află sub 6,35Bogdan Florian, cercetător
Aceeași diferență nu se păstrează și în cazul notelor mari: 5% din notele la limba română obținute de elevii din rural încep de la nota 9,35, iar cele mai bune 5% note ale colegilor din mediul urban încep de la nota 9,80.
Evaluarea Națională însă ne mai arată o caracteristică a sistemului de învățământ obligatoriu din România. Tipul unității școlare influențează notele obținute de elevi la evaluare.
De exemplu, media notelor elevilor proveniți din colegii naționale este 8 (cu un punct peste media notelor obținute de toți elevii din mediul urban), a elevilor proveniți din licee obișnuite, teoretice sau tehnologice, este 6,11, iar a elevilor proveniți din școli gimnaziale este 6,16.
Evaluarea PISA confirmă aceste rezultate, chiar dacă au fost evaluați alți elevi decât cei care au participat la Evaluarea Națională din 2019. Sistemul PISA ne arată diferențe de punctaje semnificative între medii de rezidență, dar ne mai arată și faptul că România are un sistem educațional în care diferențele de punctaj sunt foarte mari între școli și mici în interiorul aceleiași școli.
Tipul unității școlare influențează notele obținute de elevi la evaluare
Colegiile naționale, care au clase selective pentru învățământul gimnazial, grupează elevii care obțin cele mai mari note la evaluarea de la finalul ciclului gimnazial. Însă ei sunt doar 7% dintre elevii care susțin Evaluarea Națională.
Restul elevilor obțin note mult mai mici, cu cel puțin un punct în medie, în funcție de tipul școlii urmate, iar apoi în funcție de mediul de rezidență în care se află școala.
Putem spune că sistemul nu este doar unul polarizat, ci chiar unul puternic stratificat.Bogdan Florian, cercetător:
Care sunt factorii care influențează rezultatele elevilor?
Sebastian Țoc: În toate evaluările PISA care testează elevi de 15 ani, majoritatea fiind înscriși la liceu, s-a putut observa un efect important al factorilor ce țin de mediul familial de proveniență, fiind mai importanți decât cei legați de școală. Cu alte cuvinte, familia în care te naști contează foarte mult pentru rezultatele tale educaționale.
Problema fundamentală este că, în România, avem puține informații despre caracteristicile socio-familiale ale elevilor care sunt în sistemul de învățământ și nu putem ști cu siguranță cât de mare este efectul factorilor sociali asupra unor examene cu miză mare de tipul Evaluării Naționale și bacalaureat.
Tocmai de aceea, testările PISA sunt foarte importante pentru România, în principal pentru că, alături de teste, sunt colectate și informații despre familiile de proveniență și despre resursele școlilor în care învață, putând fi stabilite astfel relații între tipul de familie/tipul de școală și rezultatele la această evaluare.
Printre țările cu decalajul cel mai mare dintre elevii bogați și săraci
Este important de spus că în toate țările care participă la testare familia este cel mai puternic factor explicativ pentru rezultatele școlare, iar România se numără printre țările în care decalajul dintre cei mai dezavantajați social și cei mai avantajați este cel mai mare.
Majoritatea sistemelor de învățământ din lume recunosc că inegalitățile educaționale reprezintă o problemă importantă și încearcă să compenseze printr-un impact mai mare al școlii și profesorilor asupra rezultatelor copiilor dezavantajați.Sebastian Țoc, cercetător:
Dar pentru că România este o țară polarizată social, cu un procent ridicat de persoane sărace și aflate în risc de excluziune socială, cu servicii de sănătate publică și alte servicii sociale precare, învățământul subfinanțat nu reușește să compenseze pentru aceste dezavantaje. De altfel, dezavantajele generate de traiul în comunități defavorizate sunt dublate și de calitatea scăzută a educației furnizate de școlile din aceste zone.
Numărul de cărți din biblioteca de acasă, un indicator de performanță
-Din analiza voastră reiese că există o corelație între numărul de cărți din biblioteca de acasă și rezultatele la testările PISA
Bogdan Florian: Da. Numărul de cărți din bibliotecă reprezintă un indicator utilizat în cercetările sociologice ca unitate de măsură pentru capitalul cultural al familiei și statutul social în sens larg.
Ca să dăm un exemplu de capital cultural, imaginați-vă un elev care are competențe lingvistice sau abilități de a înțelege opere de artă care sunt transmise din familie. Nu e greu de imaginat că aceste competențe vor fi valorificate și în școală. Astfel, chiar dacă și părinții din medii dezavantajate își doresc ce e mai bine pentru copiii lor, cei care beneficiază de capital cultural au o mai bună experiență despre cum funcționează sistemul de învățământ.
Cărțile din casă contează
În ceea ce privește rezultatele la teste PISA, putem observa că elevii care au mai puțin de 10 cărți în bibliotecă au cele mai slabe rezultate, ele crescând proporțional cu numărul de cărți până la pragul de 200-500, unde rezultatele se stabilizează.
46% dintre elevii avantajați au afirmat că au, în medie, peste 200 de cărți acasă. În schimb, în cazul copiilor care vin din medii dezavantaje, doar 6% au dat același răspunsVolumul II al rezultatelor PISA:
De exemplu, în cazul României, 6,3% din elevi au răspuns că au peste 200 de cărți acasă. Mai puțini decât Ucraina (6,6%), Serbia (7,5%), Portugalia (7,8%), Polonia (14,7%) sau Finlanda (16,5%).
Ce trebuie să înțelegem este că nu cărțile în sine generează rezultate mai bune, ci capitalul cultural și educațional al părinților.
