Raportată la poliție de tatăl ei, pentru că ar fi criticat războiul. La cererea Kremlinului, Rusia revine la denunțurile de tip sovietic

După ce Rusia a bombardat teatrul din orașul ucrainean Mariupol, în luna martie, artista Alexandra Skocilenko, din Sankt Petersburg, a înlocuit etichetele cu prețuri dintr-un supermarket cu autocolante care conțineau informații despre atacul ce ar fi ucis sute de civili.

Un alt client al magazinului a denunțat-o la poliție. „Am fost extrem de indignat de calomniile pe care le-am citit, deoarece mă îngrijorează foarte mult soarta soldaților ruși din Ucraina”, a declarat informatorul în vârstă de 72 de ani, într-o mărturie publicată de presa locală.

La scurt timp după, Skocilenko, o tânără de 31 de ani, a fost arestată pentru răspândirea de „informații false” despre armata rusă – o infracțiune prevăzută de noua legislație folosită pentru reprimarea oricăror critici.

Skocilenko este una dintre zecile de persoane din Rusia care au probleme cu legea, pentru acțiuni sau declarații antirăzboi, de la începutul invaziei.

Mulți ruși au fost denunțați la poliție de către familie, vecini și trecători. O situație care, potrivit analiștilor, amintește de denunțurile sovietice și care este încurajată în mod activ de către autoritățile ruse.

„Am fost foarte surprinși că s-a întâmplat acest lucru din cauza etichetelor”, a declarat prietenul lui Skocilenko, Alexei Belozerov, pentru The Moscow Times. „Cred că scopul principal al unor astfel de cazuri este de a răspândi o atmosferă de teroare și frică”, a spus el.

În iunie, o instanță a prelungit arestul preventiv al artistei până la sfârșitul lunii iulie, în ciuda stării de sănătate precare a acesteia. Dacă va fi găsită vinovată, ea riscă până la 10 ani de închisoare.

„Avem de-a face cu o realitate distorsionată. În general, nu este nimic rău în a raporta infracțiuni sau сrime, dar astfel de cazuri sunt foarte politizate. Retorica (guvernului) s-a schimbat cu siguranță”, a declarat Alexandra Baeva, șefa departamentului juridic al grupului de monitorizare a protestelor OVD-Info.

Denunțată de propriul tată

Practica denunțurilor nu s-a întors din senin în viața rușilor. Într-un discurs ținut pe 16 martie, președintele Vladimir Putin a declarat că „autocurățarea societății” nu va face decât să întărească țara, adăugând că rușii vor fi întotdeauna capabili să distingă între adevărații patrioți și „gunoaie” sau „trădători”.

Studenta din Moscova Elmira Halitova, spre exemplu, a fost denunțată la autorități chiar de tatăl ei, care a afirmat că aceasta a îndemnat oamenii să „ucidă ruși”.

Halitova, în vârstă de 21 de ani, a declarat pentru The Moscow Times că tatăl ei a fost împins la acest pas dramatic de o „frenezie a propagandei televizate”, deoarece opiniile sale politice sunt puternic influențate de canalele de televiziune de stat și de emisiunile politice difuzate de acestea.

Sub influența alcoolului, el a mers la o secție de poliție și și-a denunțat fiica. Aceasta a sosit la scurt timp după aceea pentru a depune o declarație oficială și, în cele din urmă, i-a convins pe polițiști că nu a spus așa ceva.

„Mai târziu, când s-a trezit, a spus că a fost datoria lui civică. A explicat că i s-a părut că cineva a spus că eu am îndemnat (oamenii să ucidă ruși). Și că trebuia să raporteze acest lucru”, a relatat tânăra.

„De asemenea, mi-a spus: «Dacă într-adevăr ai fi îndemnat la uciderea rușilor, m-aș fi dus să te denunț încă o dată»”,a adăugat Halitova.

Denunță aici!

În urma comentariilor lui Putin, partidul O Rusie Justă a creat un site web unde rușii pot trimite informații despre cetățenii care „nu sunt patrioți”.

În Sankt Petersburg, partidul de guvernământ Rusia Unită a lansat o campanie similară pentru a contracara „știrile false”.

În regiunea Uralilor, prezentatorul de televiziune pro-Kremlin Vladimir Soloviov și echipa sa au pus la dispoziție un canal de Telegram unde locuitorii pot să raporteze informații despre presupuse activități „antirusești”, care sunt preluate de un robot.

De asemenea, autoritățile din enclava Kaliningrad au cerut oamenilor să raporteze „intrușii” tot pe Telegram – justificând măsura prin „creșterea numărului de cazuri de provocări și fraude” legate de războiul din Ucraina.

Canale similare cu sisteme automatizate care preiau denunțurile au fost create în regiunile Altai, Belgorod, Penza, Saratov și Samara, precum și la Moscova.

Astăzi, rușii îi denunță pe alții, în principal în convingerea că ajută la asigurarea „unui fel de justiție”, a declarat antropologul Alexandra Arhipova într-un interviu recent pentru publicația independentă Meduza.

„Această tendință este îngrijorătoare, deși nu avem aceeași amploare a turnătoriei și a represiunii ca în URSS. Autoritățile ar dori, poate, să credem că și alți cetățeni participă la astfel de practici represive”, a declarat Baeva de la OVD-Info.

„Statul încurajează denunțurile ca în anii 30”

Mai mult de 50% dintre acuzațiile de „dezinformare” în temeiul noii legi au fost formulate în semn de răspuns la manifestațiile împotriva războiului, iar aproximativ 30% se bazează pe postări și declarații online, a spus Arhipova.

Demonstrarea sprijinului pentru Ucraina – cum ar fi afișarea unor panglici albastre și galbene care simbolizează steagul ucrainean sau afișe antirăzboi la fereastră – a dus în cel mai bun caz la invitații la secția de poliție, după un denunț din partea vecinilor.

Acesta a fost și cazul Reginei Ibragimova, o mamă singură din Ufa, care a fost denunțată de două ori pentru opiniile sale politice de către un vecin.

A fost și cazul lui Mihail Jeltonozhski, un om de afaceri din Briansk, care a fost amendat pentru că a „discreditat” armata rusă după ce a fost, de asemenea, denunțat de vecinul său.

Denunțurile au devenit frecvente și în cadrul agențiilor guvernamentale.

Ielena Kotenocikina, deputată în Consiliul Districtului Krasnoselski din Moscova, a numit Rusia „stat fascist” din cauza invaziei în Ucraina în timpul unei ședințe a consiliului din aprilie. Când declarațiile sale antirăzboi au ajuns în atenția deputaților din Duma de Stat Alexander Khinshtein și Oleg Leonov, aceștia au denunțat-o pe Kotenocikina la Parchetul General.

Colegul ei, Alexei Gorinov – de asemenea deputat în Consiliul Districtului Krasnoselski – a fost arestat pentru răspândirea de „informații false” în urma reuniunii din aprilie.

Cei doi deputați riscă acum până la 10 ani de închisoare. Kotenocikina a fugit din Rusia și a fost inclusă pe lista persoanelor căutate de autorități.

„Am primit telefoane de la cetățeni îngrijorați care m-au întrebat: «De ce Kotenocikina, în calitate de reprezentant al statului, merge împotriva poziției guvernului? Cine permite acest lucru?», a declarat deputata pentru The Moscow Times.

„Unii oameni compară ceea ce se întâmplă astăzi cu vremurile Uniunii Sovietice”, a mai spus ea. „Este o comparație corectă; oamenii sunt băgați în închisoare pentru opiniile lor, în timp ce statul încurajează denunțurile ca în anii 30”, a completat femeia.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE