CORESPONDENȚĂ DE LA STRASBOURG. Realegerea Ursulei von der Leyen, sub zodia scandalului: vot pe muchie de cuțit, ploaie de promisiuni și un show oferit de Șoșoacă, care s-a certat și cu jurnaliștii străini

Ursula a avut emoții până în ultimul moment în încercarea de a fi realeasă șefă a Comisiei Europene, ceea ce ar duce, dacă și-ar duce mandatul până la capăt, la egalarea unor figuri deja legendare ale Comisiei, ca Jacques Delors și Juan Manuel Barroso.

Inițial, ea se baza pe voturile PPE, PES și Renew, care reprezentau 401 voturi. De asemenea, alte voturi erau așteptate de la Verzi (grup care avea încă 53 de voturi), cărora grupul majoritar al celor trei partide – PPE, PES și Renew –  le-a găsit funcții în organigrama PE pentru a vota alături de ei.

Voturi erau așteptate și de la o parte din ECR, conservatorii europeni (fiind așteptate 24 de voturi ale oamenilor controlați de prim-ministra Italiei, Georgia Meloni). Au existat și neînțelegeri în rândul popularilor, unde mai multe delegații nu sunt mulțumite cu varianta șefei de acum a Executivului European, însă francezii, austriecii și o parte din polonezi au fost dați pe brazdă. De asemenea, în rândul Renew, probleme erau cu delegațiile din Germania și Irlanda.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Până la urmă, Ursula von der Leyen a obținut 401 voturi (cu 41 peste majoritatea necesară), ceea ce arată că plasa de siguranță cu Verzii și oamenii lui Meloni a ajutat-o. Surse politice din PE au precizat pentru Libertatea că negocieri pentru alegerea ei au avut loc până în dimineața zilei de vot. 

Un discurs care să-i împace pe toți

Ursula von der Leyen a avut un discurs care a depășit de două ori timpul alocat. În loc de 20 de minute, șefa CE a vorbit 44 de minute. A plouat cu promisiuni despre viitorul mandat, dar mai ales cu funcții noi. Printre acestea sunt câteva de subliniat: comisar pentru regiunea mediteraneeană, comisar pentru problema locuințelor, la care se adaugă responsabilul pentru apărare (așa cum a promis de la Congresul de la București, din primăvară), plus o dublare a personalului Europol și întărire a Frontex.

De asemenea, a promis că se concentrează în primele 100 de zile ale mandatului pe infrastructură și energie, în special pe zona energetică, dar a plusat și pe tema construirii unui Scut Aerian European, plus un sprijin pe perioadă nedeterminată pentru Ucraina. 

Sala a fost neîncăpătoare, inclusiv tribunele dedicate jurnaliștilor și altor invitați fiind umplute, cum rar poate fi văzut la Strasbourg. Tensiunea și importanța alegerilor au contat în aglomerația din sală, dar și de pe culoarele Parlamentului, în așteptarea revalidării celei care are un cuvânt de spus pentru destinele a peste 500 de milioane de oameni. 

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Lungimea discursului i-a făcut pe unii euroaleși români să-și facă de treabă. Dan Nica de la PSD a părut când plictisit, când gânditor, Dan Barna a scris de zor pe niște foi, în timp ce Claudiu Târziu a fost când atent, când interesat să-și facă selfiuri în care apare în depărtare și von der Leyen.

Botnița, sacul negru de plastic și apărarea lui Putin și Orban

Însă de departe momentul care a animat sala, dar care în același timp a dus la o situație jenantă, a fost scoaterea din sală a Dianei Șoșoacă. Președinta S.O.S. Șoșoacă a testat vigilența personalului tehnic de mai multe ori, prin manifestări zgomotoase, o încercare timidă de a se ridica în picioare și statul cu botnița pe față, pentru ca în final să aibă o manifestare care a dus la mobilizarea mai multor persoane de la aparatul administrativ, pentru a o scoate din sală. Iar scoaterea din sală a avut loc la solicitarea expresă a președintei Roberta Metsola. 

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Dar Șoșoacă nu s-a dat dusă până când nu a scos și un sac de plastic negru, pentru a arăta cum au fost ținuți morții din pandemia de COVID-19. Inclusiv Bardella, al cărui grup e perceput tot radical, a avut un gest clasic prin care sugera că Diana Șoșoacă nu e o persoană care dă dovadă de rațiune, ci din contră.

Surse din PE au precizat că un asemenea moment jenant nu a mai avut loc în ultimii ani în legislativul european. Ultimul mare scandal în Parlament a fost generat de Matteo Salvini, cel care în anii 2000, a vociferat fără a avea cuvântul, în plenul Parlamentului, la o vizită a președintelui Italiei de la acea vreme, Carlo Azeglio Ciampi (1999-2006). 

În fața plenului, Șoșoacă a strâns zeci de jurnaliști din UE, pentru că deja atenția nu a mai fost doar din partea românilor, ci a depășit cu mult granițele, prin excentricitatea sa.

Șoșoacă i-a criticat pe ucrainenii care ar duce o viață luxoasă în România spre deosebire de localnici, le-a luat apărarea lui Vladimir Putin și lui Viktor Orban și a susținut că UE lupta acum împotriva liberei credințe și că ea ar fi fost dată afară pentru că avea icoane pe care le arăta public.

Nu a lipsit nici conflictul iscat atât cu jurnaliști din România, însă și cu cei din alte țări, una din discuțiile aprinse fiind cu un reporter din Franța, care i-a cerut să nu mai spună prostii legate conflictul din Ucraina și Vladimir Putin. 

Mai târziu, în fața hemiciclului, așa cum e numit plenul de la Strasbourg, a putut fi găsit și competitorul lui Șoșoacă pe zona suveranistă, George Simion, cel mai probabil invitat de colegii de la AUR, pentru că acesta nu e europarlamentar. Simion era, bineînțeles, într-un live, explicând opoziția față de von der Leyen.

Vocile proeuropene ale României

Din partea României au reușit să ia cuvântul, cu acceptul grupurilor din care fac parte, Siegfried Mureșan (PPE/PNL) și Victor Negrescu (PES/PSD). Mureșan, vicepreședinte al PPE, a precizat că prin realegerea Ursulei von der Leyen trebuie apărată UE „de cei care primesc ordine de la Moscova și Beijing”. „Ursula von der Leyen este un candidat la președinția Comisiei Europene pregătit să servească Europa și are un program care reflectă prioritățile tuturor celor care cred într-o Uniune Europeană puternică și unită”, a completat Mureșan. 

La rândul său, Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a avut mai multe solicitări. Printre acestea, el a cerut un sprijin mai mare pentru aderarea completă a României la spațiul Schengen, un rol pentru România în dezvoltarea economică a Europei și subvenții mai mari pentru fermieri și fonduri mai multe pentru dezvoltarea locală.

Urmărește-ne pe Google News