Regimul Putin a oprit și apariția unei reviste de știință. „În cercetare vom ajunge ca acum 30 de ani”, avertizează un profesor din Rusia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Experți de clasă mondială care pleacă, proteste reprimate în cercurile academice și o mișcare care retrogradează rolul științei în societate, acestea sunt câteva dintre efectele războiului, susțin mai mulți cercetători din Rusia.
Cuprins:
Universităţile din Europa şi din Statele Unite au început să boicoteze parteneriatele cu instituţiile de învăţământ din Rusia după invazia din Ucraina, arată profesorul Arik Burakovski, expert în relaţiile SUA-Rusia, într-o analiză despre consecinţele izolării Rusiei din punct de vedere academic, publicată de The Conversation.
„Cel mai bun răspuns în faţa tancurilor, a multiplelor lansatoare de rachete şi a rachetelor este închiderea accesului la tehnologie, inovaţie, cercetare ştiinţifică şi sprijin informaţional”, comunica Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Ucraina la începutul lunii martie. Mai multe universităţi din Europa şi din Statele Unite au răspuns apelului şi au început un adevărat boicot la adresa comunităţii academice din Rusia, arată profesorul american Arik Burakovski.
Arik Burakovski este director adjunct al programului de studii despre Rusia şi Eurasia de la Universitatea Tufts din Massachusetts şi e specializat în diplomaţie, relaţiile SUA-Rusia, rolul politic al media internaţionale şi soft power.
Acesta arată că mai multe universităţi din Belgia, Estonia şi SUA au răspuns imediat apelului lansat de Ministerul Educaţiei din Ucraina, în timp ce oficiali guvernamentali din mai mule ţări au cerut universităţilor naționale să întrerupă orice legătură cu mediul academic din Rusia. Printre acestea, se numără guvernele din Germania, Olanda, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Polonia, Letonia şi Lituania. De altfel, Marea Britanie a anunţat, la finalul săptămânii trecute, că va suspenda majoritatea programelor de cercetare ce au legături cu Rusia, în valoare de zeci de milioane de lire, şi va aloca mai mulţi bani pentru susţinerea refugiaţilor ucraineni.
Cum îl ajută pe Putin izolarea cercetătorilor ruşi
Acţiunile sunt menite să arate o poziţionare fermă împotriva lui Vladimir Putin, să reducă riscul infiltrării spionilor ruşi şi să prevină furtul de tehnologie, susţine Burakovski. Totuşi, crede acesta, prin oprirea comunicării cu Rusia, universităţile susţin, fără să vrea, politica lui Putin de a izola lumea academică din ţară şi de a-i descuraja pe studenţii şi pe profesoriii prooccidentali şi antiautoritari, arătându-le că au rămas fără susţinere.
„Odată cu escaladarea tensiunilor geopolitice, autorităţile din Rusia au devenit reticente faţă de ceea ce presupuneau a fi eforturile «de a educa tinerii într-o manieră prooccidentală, formând un electorat dispus să protesteze şi inoculând o ideologie ostilă». Ulterior, Vladimir Putin a început să frâneze legăturile academice internaţionale, impunând o serie de restricţii”, susţine Burakovski.
Acesta dă exemplu legea care etichetează drept „organizaţii indezirabile” sau „agenţi străini” orice instituţie sau persoană ce primeşte finanţare din surse externe.
Mai mult, anul trecut, Rusia a interzis orice activitate educaţională în cooperare cu instituţii străine, dacă aceasta nu are autorizaţie.
Astfel, cercetătorii din Rusia trebuie să ceară</strong><a href="https://meduza.io/en/feature/2019/08/14/russia-is-imposing-new-restrictions-on-communication-with-foreign-researchers-here-s-what-we-know-about-those-rules-so-far"><strong> </strong><strong>aprobare</strong></a><strong> specială pentru fiecare întâlnire pe care o au cu un coleg străin.
Universitarii indezirabili sunt arestaţi
Măsurile represive au devenit însă mai vizibile odată cu invazia Ucrainei de către armata rusă. 12 studenţi de la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg au fost reţinuţi de autorităţi după ce au participat la proteste față de război, iar mulţi dintre profesorii occidentali au fugit deja din Rusia.
Pe 22 martie, ministrul educaţiei din Rusia a declarat că le va interzice cercetătorilor să participe la conferinţe internaţionale.
Tot la finalul lunii martie, ministruljustiţiei din Rusia a inclus şi publicaţia ştiinţifică „Troitsky Variant“ pe </strong><a href="https://minjust.gov.ru/ru/documents/7755/"><strong>lista </strong></a><strong>agenţilor străini, după ce mai mulţi cercetători şi jurnalişti de ştiinţă au semnat o scrisoare prin care anunţă că se opun invaziei armatei ruse.
Apreciată în rândul cercetătorilor, publicaţia avea scopul declarat de a se opune avansului obscurantismului şi de a lupta împotriva degradării ştiinţei în Rusia. Site-ul „Troitsky Variant“ nu mai poate fi accesat acum în Rusia.
Vineri, 1 aprilie, procurorii au descins la Şcoala de Ştiinţe Sociale şi Economice din Moscova şi au cerut instituţiei să predea toate documentele ce au legătură cu 10 lectori acuzaţi că vor să „distrugă valorile tradiţionale ale societăţii ruse şi să distorsioneze istoria“. Printre cei aflaţi pe lista neagră se numără şi sociologul Grigory Yudin, expert în opinie publică și sondaje, precum și coordonatorul primului masterat de filosofie politică din Rusia. Apariția sa pe lista „neagră” a procurorilor moscoviți are loc la exact 3 săptămâni după ce acesta a acordat un interviu în exclusivitate ziarului Libertatea.
Profesor din Rusia: „Nu e posibil să faci cercetare dacă eşti izolat“
Teama că ar putea fi victimele represiunii din universităţi şi incertitudinile cu privire la „viitorul ştiinţei în Rusia“ îi face pe unii dintre profesorii şi cercetătorii ruşi să caute refugiu în Occident, arată şi The Guardian. „Şi eu, şi cei mai mulţi dintre colegii mei credem că nu e posibil să faci cercetare dacă eşti izolat. În domeniul fizicii, sistemul de jurnale ştiinţifice din Rusia este mort“, crede fizicianul Alexander Nozik, de la Institutul de Fizică şi Tehnologie din Rusia.
La începutul lunii martie, Uniunea Naţională a Rectorilor din Rusia, compusă din 700 de rectori şi lideri universitari, a emis un comunicat de susţinere a lui Vladimir Puțin în acţiunea sa de denazificare a Ucrainei, argumentând că sprijină „operaţiunea specială” comandată de acesta, „cea mai dificilă, dar necesară decizie din viaţa lui“.
Comunitatea ştiinţifică, înapoi cu 30 de ani
Profesorul Arik Burakovski arată că aceste măsuri ar putea readuce comunitatea academică din Rusia la izolarea din timpul URSS şi al războiului rece şi ar putea distruge progresul făcut în ultimele trei decenii de cooperare științifică. Acesta arată eforturile universităţilor din Rusia pentru a se alinia la standardele occidentale şi pentru a deveni mai competitive, îndepărtându-se astfel de tradiţia sovietică:
- A fost adoptat sistemul Bologna, cu trei ani de facultate şi doi ani de masterat, în detrimentul specializării de cinci ani.
- Au fost deschise secţii ale universităţilor în fostele republici sovietice şi programe de studii în limba engleză.
- Au fost stabilite parteneriate formale şi schimburi de studenţi cu universităţi din Vest.
Astfel, numărul studenţilor străini din Rusia ajunsese la 282.900 în 2015, triplu faţă de cel înregistrat în urmă cu 10 ani. Burakovski subliniază mai multe sectoare în care cercetătorii din Rusia au colaborat cu cei din Occident: explorarea spaţială, fizica particulelor, schimbările climatice sau biodiversitatea arctică.
Odată cu izolarea academică, un alt fenomen ia amploare în Rusia: exodul creierelor, arată Associated Press. De la începutul invaziei trupelor ruseşti în Ucraina, aproape 70.000 de specialişti IT au plecat din ţară, înspăimântaţi de instabilitatea economică şi politică.
Cei mai mulţi au ajuns în Polonia, Letonia, Lituania, Armenia, Georgia sau în fostele republici sovietice din Asia Centrală. Pentru a opri migraţia în masă a IT-iştilor ruşi, Vladimir Puțin a eliminat impozitul pe profit până în anul 2024 pentru angajaţii din acest sector.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina
