Tolo: Reținerea Elenei Udrea și ”Roexit” - dacă nu numai că nu iese România din UE, ci intră Costa Rica în faza aplicării legii internaționale?!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Elena Udrea a fost condusă la poliție exact din fața cafenelei Starbucks de lângă ”Estadio Nacional”, locul ei preferat din San Jose.
În luna mai, aici a avut loc interviul cu jurnalistul Costin Ștucan de la gsp, înainte de condamnarea ei definitivă la 6 ani de închisoare. ”Udrea e așa de cunoscută la Starbucks că vânzătorii îi scriu numele direct pe pahar, fără să o mai întrebe”, scria Costin Ștucan, cel care, în această dimineață a recunoscut imediat locul, din imaginile arestării.
- Ștucan: „Elena Udrea a fost reținută exact în față la Starbucks, acolo unde a acordat interviul pentru Gazeta Sporturilor”
- IMAGINE GRAFICĂ! Aici este locul unde au fost reținute Elena Udrea și Alina Bica!
- Elena Udrea şi Alina Bica au fost reținute în Costa Rica de Interpol. Udrea era cu fetița ei! IMAGINI din timpul acțiunii
În față la Starbucks! Brandurile internaționale nu cunosc granițe, ele ne însoțesc peste tot și modelează lumea modernă. Precum în celebra expresie a unui economist ce observa că ”nu a avut loc nici un război între două țări care au Mc Donald's". Reținerile urmăriților general funcționează mai ușor între țări care au ambele Starbucks. Nu știm dacă și extrădările funcționează, vom afla.
Interesul pentru eveniment în România este uriaș.
Televiziunile au deschis în ”breaking news” încă de la 6 dimineața. Cei de la Digi 24, de pildă, au fost printre primii în emisie prelungită, în zorii zilei. Siteurile s-au înroșit și ele, odată cu răsăritul. ”Elena Udrea și Alina Bica reținute!”.
Ce stârnește o asemenea reacție publică?
Cred că oamenii sunt interesați pentru că au sentimentul că povestea Elenei Udrea, a Alinei Bica, Mazăre, Adamescu, Ghiță, Popovici și a celorlalți fugari bogați și puternici nu este despre trecut! E despre prezent, e concretă și-i sufocă nu doar de indignare, ci și în aspectele concrete ale vieții lor. Corupția ne afectează pe străzi, în școli, în spitale.
Zbaterea din acest ultim an, modificările legilor justiției, fantoma amnistiei și grațierii, pe care Liviu Dragnea o aduce chiar acum, aproape zilnic, în fața opiniei publice, toate presează în aceeași direcție.
Până și amenințarea cu ”Roexistul”, desigur ridicolă, dar nu imposibil de aplicat, vine tot din ideea ”Dacă nu se vor șterge toate procesele din ultimii ani, atunci ieșim din UE și le ștergem noi, de capul nostru!”.
În interviul din mai pentru Gazeta Sporturilor, Udrea spune că ”din țară vin mereu vești bune despre justiție”. Apoi a venit o veste proastă pentru ea, cea a condamnării, dar s-a reluat imediat cursul veștilor bune pentru grupul extraordinar de influent de personaje, fugari în străinătate sau politicieni din țară, care nu vor să fie egalii concetățenilor lor.
Aici e miza știrii din această dimineață!
O lege nu e lege dacă nu e pentru toți. Un stat de drept e stat de drept dacă însuși statul și reprezentanții săi cei mai potenți se supun acelorași reguli.
Reținerea Elenei Udrea și a Alinei Bica, două personaje care au votat și au scris legile de care azi fug, stârnește o enormă pasiune pentru că e genul de veste care se opune teoriei că ”nu se poate face nimic, nu se schimbă nimic, România este fără speranță”!
Consecințele juridice concrete sunt greu de anticipat. Îi va acorda Costa Rica statut de azilant politic sau va fi extrădată? Nu știm. Ceva e însă sigur.
Pregătiți să lanseze balul cu amenințarea Roexit, domnii și doamnele cu puterea lor de-a dreptul himalayană se trezesc brusc în ”dimineața Starbucks-Interpol” a realității: dacă nu iese România din UE, ci intră Costa Rica în faza aplicării legii internaționale?!
Și apare ministrul Tudorel Toader, cu un aer de stupoare, nu cu atitudinea celui care reprezintă legea, spunând că se fac pașii legali și că nu e cazul ca ziariștii să facă din Elena Udrea un caz național.
Uite că, indisciplinați, au făcut oamenii un caz de interes public.
