Premierul irakian Ali al-Zaidi a salutat începutul unei noi ere pentru țara sa ca urmare a plecării coaliției anti-jihadiste după 12 ani de operațiuni soldate cu înfrângerea rețelei teroriste Stat Islamic (ISIS).
Cuprins:
„Un nou capitol a început, marcat de suveranitatea Irakului, de puterea instituțiilor sale și de parteneriate echilibrate cu prietenii săi”, a declarat al-Zaidi la o ceremonie organizată miercuri seara la Bagdad pentru a marca încheierea retragerii misiunii conduse de Statele Unite.
Agenția de presă EFE, preluată de Agerpres, relatează că străzile din Bagdad au fost miercuri o mare scenă de sărbătoare. „Am devenit stăpânii propriului nostru destin după ce deciziile noastre au fost ținute ostatice de Statele Unite”, a susținut Mahmud Ibrahim, un profesor în vârstă de 45 de ani.
La fel ca mii de irakieni, el a sărbătorit o „zi istorică” în care Irakul „își consolidează suveranitatea”.
Încheierea misiunii coaliției anti-jihadiste a fost convenită între Washington și Bagdad în 2024, sub președinția lui Joe Biden. Cele două părți au stabilit un program pentru plecarea treptată a soldaților străini din Irak, iar acest program a culminat miercuri, 30 septembrie, dată care a fost declarată oficial „Ziua Suveranității” Irakului, notează EFE.
Toate instituțiile irakiene au organizat ceremonii oficiale pentru a marca această zi, în timp ce emblematica Piață Tahrir din Bagdad a găzduit un eveniment de proporții menit celebrării „eroismului” armatei irakiene și al Forțelor de Mobilizare Populară (PMF), un amalgam de miliții care au luptat împotriva ISIS și care au insistat pentru retragerea trupelor străine, în special a celor americane.
„Restaurarea suveranității este o decizie importantă pe care o așteptăm de mulți ani. Suntem plini de bucurie; aceasta va fi una dintre cele mai fericite zile din istoria noastră”, a declarat pentru EFE Ashwaq Taha, un oficial irakian.
Însă pentru mulți alți irakieni, precum Sabah Ramadan, un șomer în vârstă de 32 de ani, țara lor nu devine pur și simplu suverană doar prin retragerea unor trupe străine, ci doar atunci când este capabilă „să se bazeze pe resurse economice care garantează o viață demnă”.
El a atrage atenția că armata turcă încă operează în nordul Irakului, în timp ce Iranul dispune de așa-ziși „consilieri” care oferă asistență unora dintre Forțele de Mobilizare Populară.
„Sper ca guvernul să expulzeze toate forțele străine, nu doar pe cele ale coaliției”, a declarat el, referindu-se la „forțele turcești”, „consilierii iranieni” și „opoziția iraniană”.
Pentagonul a confirmat miercuri încheierea oficială a misiunii coaliției anti-jihadiste și a prezenței armatei americane în Irak.
„Plecarea ordonată a forțelor și echipamentelor Coaliției de la baza aeriană de la Erbil marchează încheierea reușită a misiunii militare care a învins” ISIS, a declarat, într-un comunicat, Sean Parnell, un purtător de cuvânt al Departamentului Apărării, potrivit Agerpres.
Misiunea coaliției anti-jihadiste a purtat numele oficial „Operațiunea Inherent Resolve” și a reunit peste 30 de țări, printre care și România. Militarii români au fost retrași definitiv în martie anul acesta.
Această retragere „reflectă succesul unei campanii de 12 ani care a învins ISIS ca amenințare militară organizată în Irak și în regiune. De asemenea, marchează tranziția de la o misiune pe timp de război a unei coaliții, la un efort de securitate condus de Irak și susținut de o relație bilaterală mai normală în domeniul securității”, a subliniat acest purtător de cuvânt al Petangonului.
Departamentul american al Apărării a menționat că responsabilitatea pentru combaterea amenințărilor rămase, inclusiv a unor celule ISIS, rămâne de-acum încolo în sarcina armatei irakiene, dar și a unităților kurde „Peshmerga și altor forțe de securitate din regiunea Kurdistanului irakian”.
„Departamentul de Război va continua să furnizeze antrenament țintit și sprijin în domeniul informațiilor partenerilor noștri irakieni (...) pentru a se asigura că ISIS nu se va putea reconstitui niciodată pe teritoriul Irakului”, a dat aigurări Pentagonul.
La rândul lui, președintele american Donald Trump a calificat drept o „victorie” retragerea din Irak.
„Această zi este o victorie pentru Statele Unite, o victorie pentru Irak și o victorie decisivă asupra ISIS”, a reacționat liderul republican de la Casa Albă pe platforma sa Truth Social.
„Am avut de ales între a rămâne și a pleca și am estimat, fără niciun dubiu, că este timpul ca SUA să se întoarcă acasă”, a afirmat Trump, citat de AFP.
Forțele americane au intrat în Irak prin intermediul unei campanii militare lansate în martie 2003, soldată cu înlăturarea de la putere a dictatorului Saddam Hussein și instalarea unui guvern condus de șiiți.
Operațiunea „Iraqi Freedom” a durat opt ani, perioadă în care forțele americane și aliate au luptat inițial împotriva unei insurgențe loiale lui Saddam Hussein, apoi împotriva organizației teroriste al-Qaida.
Aproape de două ori mai mulți soldați americani (4.500) au murit în Operațiunea „Iraqi Freedom” decât în războiul paralel din Afganistan, care s-a încheiat cu o retragere americană abruptă în 2021.
După retragerea din 2011, un război sectar a devastat Irakul. Forțele americane s-au întors însă trei ani mai târziu pentru a ajuta forțele irakiene să învingă ISIS într-un război major care a durat între 2014 și 2017.
Administrația Trump a pus în practică retragerea din Irak chiar într-o perioadă când este angrenată într-un război cu regimul islamic din Iran.
Deși irakienii sunt în general în favoarea retragerii, totuși unii au rezerve că forțele de securitate instruite și finanțate de SUA ar putea să fie capabile să protejeze țara, remarcă Reuters.
Retragerea Americii ar putea încuraja milițiile șiite susținute de Iran și ar putea da șansă celulelor ISIS rămase ca să se regrupeze.
„Lecția din ultimele două decenii este că vidul de securitate poate fi extrem de periculos”, a declarat pentru Reuters analistul irakian Jassim al-Bahadli, care consiliază forțele de securitate.
În opinia lui al-Bahadli, Teheranul și aliații săi regionali ar putea percepe retragerea americană ca o șansă pentru a-și extinde influența.
„Iranul va beneficia strategic de pe urma plecării coaliţiei, deoarece aceasta elimină o prezenţă militară care, timp de ani, a acţionat ca o contrapondere la influenţa Teheranului în Irak”, a subliniat el.
Teheranul și aliații lor vor „încerca să transforme acest impuls într-o influenţă mai mare asupra securităţii şi procesului decizional politic”, a adăugat analistul irakian.
Abu Mojtaba al-Yasiri, un comandant al Rezistenţei Islamice din Irak, o organizaţie-umbrelă a facţiunilor armate susţinute de Iran, a calificat retragerea SUA drept „o victorie istorică pentru grupările irakiene de rezistenţă islamică și pentru irakienii onorabili, precum şi o înfrângere zdrobitoare pentru proiectul american”.
„Pe 30 septembrie, sărbătorim încheierea unei pagini negre din istoria Irakului şi eşecul ocupantului de a-şi impune voinţa asupra ţării noastre. Irakul a demonstrat că suveranitatea sa nu poate fi asigurată de forţe străine, ci de rezistenţă şi de voinţa poporului său”, a comentat el pentru Reuters.
Regimul din Iran, care susține că scopul său final este să forțeze SUA să părăsească complet Orientul Mijlociu, a prezentat retragerea armatei americane ca un triumf pentru „axa de rezistență”, sau „axa răului”, în versiunea SUA și a Israelului.
Gardienii Revoluției, stâlpul armat al Republicii Islamice Iran, au salutat o „victorie istorică”. „Expulzarea SUA din Irak este fructul hotărârii de neclintit a acestei mândre națiuni de a-și apăra independența”, au reacționat Gardienii într-un comunicat.
„Securitatea durabilă va prevala în Irak”, a susținut și vicepreşedintele Comisiei pentru Securitate Naţională a Parlamentului iranian, Amir Hayat Moqaddam.
Unii oficiali și foști oficiali irakieni responsabili de securitate, atât din guvern, cât și din regiunea semiautonomă kurdă, nu sunt deloc entuziasmați de plecarea soldaților americani. În afară de Iran, ei sunt îngrijorați de riscul regrupării celulelor adormite ale ISIS.
În momentul său de vârf, ISIS ocupa o treime din Irak.
Trupele americane au furnizat forțelor irakiene informații critice privind mișcările ISIS, supraveghere și recunoaștere aeriană.
„Cea mai importantă întrebare acum este dacă instituțiile irakiene de securitate au pregătit un plan B viabil pentru faza post-coaliție”, a avertizat generalul irakian în rezervă Mohammed al-Jubouri, care a condus o brigadă în timpul războiului împotriva ISIS.
„Unul dintre cele mai negre scenarii ar fi ca ISIS să obțină drone armate sau drone improvizate cu explozibili într-un moment în care Irakul încă nu are suficiente capabilități aeriene pentru a contracara eficient astfel de amenințări”, a semnalat el.
Guvernul irakian a fixat 30 septembrie data-limită pentru dezarmarea facțiunilor, dar apoi a început să temporizeze - un prim semn de slăbiciune. Joi, prim-ministrul al-Zaidi a prelungit data-limită până la 30 iunie 2027 în cazul facțiunilor pro-iraniene, transmite AFP.
Dacă anumite grupări și-au predat armele, altele refuză să se supună. Miercuri, odată cu finalizarea retragerii americane, facțiunile pro-iraniene au declarat că nu sunt obligate să respecte „niciun calendar sau acord” pentru dezarmare.
Unii oficiali irakieni se tem că Iranul nu va accepta dezarmarea facțiunilor sale și că va atrage și mai mult Irakul în conflictul regional din Orientul Mijlociu.