Rezultatul unui test de salivă făcut unei fetițe, aproape imposibil de citit: „Despre liniuța magică se poate scrie o carte"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Medicul Eduard Egri din Sibiu, specialist în medicină de familie, a publicat miercuri seară, pe pagina sa de Facebook, rezultatul bizar al unui test de salivă, făcut unei fetițe, care este extrem de dificil de interpretat, relatează news.ro.
Acesta compară două teste ale unor copii din aceeași familie, un băiat și o fată. Testul fetiței are două liniuţe, doar că cea care ar trebui să indice rezultatul pozitiv este mult descentrată şi nu se ştie exact ce indică.
„Despre liniuţa magică, testarea din salivă a copiilor şi achiziţii publice se poate scrie o carte. Stânga testul băiatului, iar în dreapta al fetiţei, adică surioara. După cum bine observaţi, la fetiţă mai apare o liniuţă, mult descentrată, care nu ştim ce indică, chiar dacă o a doua liniuţă ar trebui să indice un rezultat pozitiv", a scris medicul Eduard Egri.
Potrivit acestuia, testul a fost făcut „extrem de corect şi meticulos", în contextul mama celor doi copii este cadru medical.
„Fetiţa nu are simptome. Aşteptăm mâine (joi, 16 decembrie, n.r.) rezultatul testării PCR. Trăiască PCR! (în ce sens doriţi)", a mai transmis medicul.
Luni, 13 decembrie, Ministerul Educaţiei a anunțat că la cele două testări de săptămâna trecută au fost raportate în total 176 de probe de salivă pozitive la infecţia cu SARS-CoV-2, dintre care doar 45 au fost confirmate prin testare de tip Real Time - PCR, potrivit Agerpres.
Astfel, luni, 6 decembrie, au fost raportate 91 de teste de salivă pozitive. Dintre acestea, 22 au fost confirmate cu testul RT-PCR, 38 au fost infirmate, iar pentru 31 nu există încă un răspuns.
La testarea de joi, 9 decembrie, au fost raportate 85 de teste de salivă pozitive. Dintre acestea, 23 au fost confirmate RT-PCR, 47 au fost infirmate, iar pentru 15 nu a venit încă un răspuns.
Ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila, a precizat, în repetate rânduri, că rezultatele fals pozitive pot să apară dacă testele nu sunt făcute corespunzător sau dacă sunt citite prea târziu.
Testele de salivă pentru depistarea COVID-19 au început să fie utilizate în şcoli din 2 decembrie. Folosirea acestora în unitățile de învățământ a fost însoțită de un scandal privind modul în care au fost achiziționate și distribuite.
Senatorul USR Ștefan Pălărie a atras atenția, pe 26 noiembrie, că mai multe unități de învățământ au primit testele fără instrucţiuni de folosire și neambalate individual. O zi mai târziu, atât ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, cât și șeful DSU, Raed Arafat, au dat asigurări că testele de salivă sunt conforme și că „așa se livrează în toată lumea".
Agenția Națională a Medicamentului a explicat vineri, 3 decembrie, că la momentul întocmirii caietului de sarcini, specialiștii săi s-au bazat pe hotărârea de guvern privind testele de salivă în școli, nu și cele făcute acasă. Astfel, caietul de sarcini a cuprins numai cerința de a fi cumpărate teste antigen, dar fără să fie specificate și „dispozitivele de autotestare”, care sunt ambalate individual.
Dacă s-ar fi luat în calcul ca testarea elevilor să se facă acasă, s-ar fi avut în vedere solicitarea ambalării individuale a testelor, a transmis Agenția Medicamentului, conform Newsweek România.
După livrarea primelor teste în școli, profesorii, sindicatele și părinții au acuzat că testele nu respectă nicio regulă de siguranță sanitată, pentru că nu sunt ambalate individual, în timp ce ministrul Cîmpeanu a susținut că nu a știut că testele vor veni neambalate.
Cercetătorul științific Cosmin Mihai, care lucrează de aproape doi ani într-un laborator de testare RT-PCR, a explicat în ce condiții testele de salivă ale unor elevi pot ieși fals-pozitive. Acesta spune că testele de salivă nu sunt la fel de specifice precum celelalte metode de testare, ar putea depista și alte coronavirusuri, precum răceala sezonieră, sau poate fi vorba despre erori de fabricație sau contaminare în urma manipulării. „Suntem însă în marja de eroare, niciun test nu e 100% specific", a declarat, pentru Libertatea, cercetătorul Cosmin Mihai.
