România e pe lista țărilor pe care Rusia le-ar putea ataca, într-o analiză publicată de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW)
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Forțele NATO au doborât pentru prima dată o dronă deasupra Letoniei, pe 8 iunie. Acest lucru s-a întâmplat după ce sistemele rusești de război electronic au redirecționat-o în spațiul aerian al țării baltice. Rusia a făcut acest lucru în mod deliberat, este afirmat într-un nou raport al Institutului pentru Studiul Războiului ( ISW ).
Se menționează că Forțele Armate Naționale Letone au raportat că avioanele de vânătoare ale forțelor aeriene franceze care participau la misiunea Alianței Nord-Atlantice de patrulare a spațiului aerian baltic au doborât o „dronă străină”, probabil ucraineană. Drona a intrat în spațiul aerian al țării din cauza bruiajului de război electronic rusesc.
În plus, războiul electronic (EW) rusesc a cauzat anterior intrarea unui vehicul de suprafață fără pilot ucrainean în apele teritoriale românești, pe 5 iunie. Oficialii din țara agresoare au folosit acest incident pentru a răspândi povești false de la Moscova, conform cărora Ucraina ar fi fost agresorul într-un război inițiat de Rusia, într-o încercare a Kremlinului de a evita vina.
„Kremlinul va continua probabil să folosească astfel de incidente în apropierea sau chiar în interiorul granițelor NATO, pentru a absolvi Rusia de vina pentru orice atacuri accidentale cu drone rusești sau pentru un atac sub steag fals împotriva României sau a statelor baltice, în viitor”, subliniază analiștii ISW.
În aceeași analiză a ISW, publicată pe 8 iunie, se mai arată că în acest moment Kremlinul continuă să respingă negocierile de pace cu Ucraina, în ciuda recentelor oferte repetate ale Ucrainei de negocieri directe.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Frederich Merz au emis o declarație comună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 7 iunie, propunând condiții pentru o pace justă și durabilă în Ucraina, inclusiv un armistițiu imediat, reluarea negocierilor și înghețarea liniei frontului actuale ca punct de plecare pentru negocieri.
Zelenski a confirmat într-un interviu acordat Sky News pe 7 iunie că s-a întâlnit recent la Kiev cu oligarhul rus Roman Abramovici, care acționa ca intermediar pentru președintele rus Vladimir Putin, pentru a-i transmite că Ucraina este dispusă să înghețe linia frontului de-a lungul liniei actuale de contact și să reia negocierile de pace, inclusiv prin negocieri directe cu Putin.[
Zelenski a publicat, de asemenea, o scrisoare deschisă adresată lui Putin pe 4 iunie, după întâlnirea cu Abramovici, în care i-a oferit o întâlnire la nivel de lideri. Ulterior, Putin a respins oferta lui Zelenski de negocieri directe.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a reiterat pe 8 iunie angajamentul Kremlinului față de „înțelegerile” pe care Statele Unite și Rusia le-ar fi atins la Summitul din Alaska din august 2025, exploatând lipsa informațiilor disponibile publicului despre presupusele acorduri pentru a prezenta în mod fals Rusia drept un negociator dispus să negocieze.
Președintele Comitetului de Apărare al Dumei de Stat a Rusiei, Andrei Kartapolov, și membrul Comitetului de Apărare al Dumei, Viktor Sobolev, au respins declarația comună ucraineno-europeană din 8 iunie, afirmând că propunerile sunt „inacceptabile” pentru Rusia și că Rusia își poate atinge obiectivele de război doar „atingând granițele vestice ale Ucrainei”.
