România a plătit pentru clădirea Consulatului din Bălți un preț care nu exista pe piața imobiliară din Moldova în 2010
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul Afacerilor Externe al României (MAE) a cumpărat un complex de terenuri și clădiri la Bălți, Republica Moldova, în anul 2010, pentru a deschide un consulat. Prețul de cumpărare, stabilit la 750.000 de euro, a fost negociat pe baza unei evaluări care estima valoarea proprietății la 763.300 de euro. Cu toate acestea, un raport al Curții de Conturi din iulie 2025 arată că, în doar cinci ani, valoarea de piață a acelorași imobile a ajuns la 311.715 euro, iar următoarele evaluări au confirmat o valoare de piață între 305.000 și 380.000 de euro, potrivit Europa liberă.
Cuprins:
Între 2007 și 2009, România a beneficiat de o finanțare nerambursabilă din partea Comisiei Europene, în valoare de 234,29 de milioane de euro, pentru pregătirea aderării la spațiul Schengen.
Consulatele din Bălți și Cahul: investiții controversate cu fonduri UE
Din această sumă, 31,6 milioane de euro au fost alocate Ministerului Afacerilor Externe, iar restul a revenit Poliției de Frontieră. Scopul principal era întărirea controlului la frontierele externe și combaterea criminalității transfrontaliere.
MAE a planificat să utilizeze fondurile pentru deschiderea de consulate noi în șapte țări, inclusiv Republica Moldova, unde au fost înființate consulate la Cahul și Bălți.
Potrivit raportului de implementare al proiectelor finanțate de UE, valoarea clădirilor a fost stabilită de firme independente din Republica Moldova, selecționate în colaborare cu o bancă românească.
Achiziția de la Bălți a inclus două terenuri, unul de 578 m² și altul de 519 m², și două clădiri, de 214 m² și 147 m², aflate pe strada Sfântul Nicolai, nr. 56. Prețul final a fost de 754.000 de euro, iar vânzătorul a fost Raisa Gogoleva.
În Cahul, MAE a cumpărat un teren de 1.589 m² și o clădire cu o suprafață utilă de 388 m², de la Primăria orașului, pentru suma de 490.000 de euro.
Ambele achiziții au fost finanțate din fonduri europene și au fost urmate de lucrări de reabilitare, dotare cu mobilier și echipamente IT, care au costat sute de mii de euro.
Critici și recomandări din partea Curții de Conturi
În raportul de audit din iulie 2025, Curtea de Conturi a României a evidențiat probleme majore legate de achiziția imobilului din Bălți.
Inspectorii au atras atenția că evaluarea inițială, realizată de firma SC Imocost SRL din Chișinău, a supraevaluat proprietatea la 763.300 de euro, o valoare considerată acum mult peste prețul real al pieței din 2010.
„Prețurile maximale erau undeva între 700 și 800 de euro pe metru pătrat pentru clădiri, iar terenurile - maxim 200 de euro pe metru pătrat”, a explicat Veaceslav Ioniță, economist și expert în politici publice.
Conform calculelor acestuia, valoarea reală a proprietății din Bălți ar fi trebuit să fie în jur de 450.000 de euro.
Curtea de Conturi a recomandat ca toate scăderile semnificative ale valorii imobilelor, peste 10% față de evoluția pieței, să fie investigate pentru posibile indicii de fraudă sau corupție.
De asemenea, a subliniat necesitatea unor reglementări mai stricte pentru achizițiile de imobile în străinătate, menite să protejeze fondurile publice.
Reacția MAE, după raportul Curții de Conturi
În ciuda concluziilor Curții de Conturi, Ministerul Afacerilor Externe susține că toate procedurile de achiziție au fost legale și transparente.
„Putem confirma că achizițiile au fost realizate în conformitate cu legislația în vigoare, cu respectarea principiilor achizițiilor publice”, a declarat MAE.
În prezent, valoarea de inventar a consulatului din Bălți este de 1,9 milioane de lei (aproximativ 400.000 de euro), iar cea a consulatului din Cahul a scăzut la 2,9 milioane de lei (580.000 de euro).
În 2013, când au intrat în patrimoniul Ministerului de Externe, ambele consulate aveau o valoare declarată de 4,2 milioane de lei (un milion de euro).
Fostele autorități responsabile neagă implicarea directă
Teodor Baconschi, ministru de externe în 2010, a declarat că nu era responsabil de detaliile tehnice ale achizițiilor:
„Decizia politică era de înființare a Consulatului General la Cahul și Bălți, ceea ce s-a și întâmplat, dar dosarul tehnic din spate - licitații, achiziții - nu era de competența ministrului de externe”, spune Baconschi.
Fostul secretar general al MAE din acel moment, Robert Cazanciuc, are și el o poziție similară: „Era o direcție în minister care se ocupa de implementarea proiectelor pe pregătirea pentru Schengen”.
Ambii au precizat că nu au fost contactați pentru informații despre achiziția contestată de Curtea de Conturi.
Evaluatorul caselor și controversele
Evaluatorul responsabil de stabilirea valorii proprietăților, Igor Covaș din Chișinău, a declarat că nu își mai amintește detaliile exacte ale procesului.
„Evaluarea a fost realizată în condițiile pieței de atunci. După ce a trecut atât timp, este absurd să judecăm retrospectiv dacă prețul a fost corect sau nu”, a spus acesta, menționând că decizia finală a aparținut cumpărătorului.
Cu toate acestea, Veaceslav Ioniță a subliniat că prețurile plătite pentru ambele proprietăți, atât la Bălți, cât și la Cahul, erau semnificativ mai mari decât valorile pieței din acea perioadă.
„Cât s-a plătit? 750.000 de euro? E un preț care nu exista în Moldova la acea vreme”, a concluzionat expertul.
IANOS1 22.01.2026, 23:33
Am plătit lei moldovenești, nu înțelegeți?