România se află în topul producătorilor de biciclete din Europa, dar avem una dintre cele mai aglomerate capitale din lume. Cum au reușit alții să promoveze mersul pe două roți
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România este a doua ţară producătoare de biciclete din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat. Tot în 2021, însă, Bucureştiul a fost pe locul opt în lume în clasamentul oraşelor cu cel mai aglomerat trafic rutier. Doi cercetători români demonstrează cât de necesară este folosirea bicicletelor în locul maşinilor personale în oraşele din România.
Cuprins:
- 1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din trafic
- 2. Infrastructura pentru biciclete poate asigura un transport mai eficient
- 3. Ciclismul poate îmbunătăţi starea de sănătate
- De ce nu avem mai multe biciclete pe şosele?
- Cât de mult merg românii cu bicicleta?
- Ce se întâmplă în alte oraşe din Europa?
2,5 milioane de biciclete produse în România au fost vândute anul trecut, cifră care plasează ţara noastră pe locul doi în topul statelor europene, după Portugalia, cu 2,9 milioane, şi înainte de Italia, cu 1,9 milioane de vehicule, arată datele Eurostat.
Totuşi, Bucureştiul a fost cel mai aglomerat oraş din Uniunea Europeană în 2021 şi s-a clasat pe locul 8 mondial din punct de vedere al gradului de congestionare a traficului rutier, potrivit indicelui anual realizat de un producător de sisteme GPS.
115ore au pierdut în medie, anul trecut, bucureştenii în ambuteiajele din trafic
O infrastructură adecvată pentru ciclism ar putea reduce congestia, emisia gazelor cu efect de seră, poate creşte accesibilitatea transportului public, poate reduce riscurile de sănătate şi poate contribui la economii importante la nivel de familie, arată Lorena Axinte şi Bálint Halász, în studiul „Cum ar putea bicicletele să salveze lumea”, publicat pe site-ul infoclima.ro.
- Lorena Axinte este doctor în Planificare Urbană şi Regională la Universitatea din Cardiff, Marea Britanie, cu o lucrare ce analizează politicile şi procesele care pot duce la o dezvoltare regională regenerativă.
- Bálint Halász este arhitect şi are o specializare în Studii Urbane, obţinută în urma absolvirii unui master la patru universităţi europene.
Aproape 2% din PIB-ul Uniunii Europene, echivalentul a 240 de miliarde de euro pe an, se pierd din cauza congestiilor din trafic. În acelaşi timp, folosirea bicicletelor aduce, în prezent, 150 de milioane de euro anual, arată cei doi cercetători. Aceştia au analizat beneficiile pe care le are folosirea bicicletelor în detrimentul maşinilor personale în marile oraşe europene şi cum se poate schimba stilul de viaţă după acest obicei.
1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din trafic
Pentru că nu au nevoie de prea multe echipamente suplimentare, iar consumul de energie rămâne aproape de zero, bicicletele convenţionale şi cele electrice sunt printre cele mai performante vehicule de transport, din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră, arată un studiu al organizaţiei Internaţional Transport Forum.
În plus, folosirea bicicletelor în schimbul maşinii personale sau al taxiurilor permite reducerea consumului de energie şi, deci, de bani la nivelul fiecărei gospodării. Astfel, mersul pe jos, folosirea bicicletelor pentru călătorii scurte, reducerea călătoriilor cu maşina şi utilizarea sporită a transportului public pot aduce o reducere cu până la 500 de euro/an pentru o gospodărie, arată un raport comun al Comisiei Europene şi al Agenţiei Internaţionale pentru Energie.
2. Infrastructura pentru biciclete poate asigura un transport mai eficient
6.000 de euro este costul anual pentru întreţinerea şi utilizarea unei maşini, spre deosebire de 300 de euro, în cazul unei biciclete, arată un studiu al Federaţiei Europene a Cicliştilor.
Pe lângă costurile de 20 de ori mai mici în cazul folosirii unei biciclete faţă de o maşină, cercetătorii de la InfoClima mai arată că infrastructura îmbunătăţită pentru ciclism poate uşura accesul la mai multe destinaţii din oraş. Pentru asta, e nevoie de o proiectare inclusivă a infrastructurii, astfel încât pistele pentru biciclete să fie îndeajuns de late şi fără obstacole de tipul treptelor, barierelor, gropilor sau limitatoarelor de viteză.
3. Ciclismul poate îmbunătăţi starea de sănătate
Beneficiile mersului cu bicicleta sunt mai mari decât riscurile (accidente de circulaţie, poluarea aerului etc), arată o metaanaliză citată de InfoClima. Iar printre beneficiile pentru sănătate se numără reducerea riscului pentru boli cardiovasculare şi pentru diabet de tip II, îmbunătăţirea sănătăţii mintale, reducerea stresului şi a izolării sociale, precum şi creşterea speranţei de viaţă.
De ce nu avem mai multe biciclete pe şosele?
Infrastructura, principiile învechite de planificare urbană şi politicile neprietenoase cu cicliştii reprezintă principalul factor care descurajează românii să folosească mai mult bicicletele, avertizează cercetătorii de la InfoClima. În plus, aceştia consideră că normele sociale încurajează utilizarea maşinii, întrucât autovehiculul este văzut drept un simbol de statut chiar şi în rândul generaţiilor tinere.
Un alt impediment pentru tranziţia de la maşină la bicicletă rămâne grija pentru siguranţă, cu toate că statisticile arată că victimele accidentelor rutiere sunt de cinci ori mai multe, comparativ cu bicicliştii. Cele mai multe dintre accidentele bicicliştilor sunt în urma contactului cu traficul motorizat: în 2019, la nivelul UE, 83% din decesele bicicliştilor au avut loc în urma coliziunii cu un autovehicul.
Cât de mult merg românii cu bicicleta?
Doar 5,3% dintre români preferă să meargă cu bicicleta, iar procentul scade la 2,6% în mediile urbane, arată un sondaj din 2019. Unul dintre motive este lipsa infrastructurii – 500 de kilometri la nivel naţional în 2019 –, dar şi comportamentul agresiv al şoferilor.
Cercetătorii spun că banii ce pot fi accesaţi prin Planul de Redresare şi Rezilienţă ar putea schimba această situaţie: planul promite peste 3.000 de kilometri de trasee marcate de ciclism până în 2026, înfiinţarea unui centru naţional de coordonare pentru ciclism, crearea unei strategii naţionale de promovare a mersului cu bicicleta şi adoptarea normelor de proiectare pentru infrastructura pentru biciclete.
Ce se întâmplă în alte oraşe din Europa?
Pentru a încuraja şi mai mult mersul cu bicicleta, autorităţile locale din mai multe oraşe europene s-au implicat activ în promovarea şi facilitarea acestui tip de transport. De exemplu, pe lângă extinderea reţelei de biciclete, locuitorii din Barcelona au locuri de parcare sigure şi acoperite sau fântâni cu apă şi zone protejate de climă, care pot ajuta bicicliştii să facă faţă condiţiilor meteo din timpul verii, arată cercetătorii de la InfoClima.
În plus, Barcelona are una dintre cele mai active reţele de părinţi care îşi încurajează copiii să meargă la şcoală cu bicicleta - un factor-cheie pentru succesul catalan este sprijinul oferit de către poliţia locală, care este prezentă în trafic pentru a interveni în cazul comportamentelor agresive ale şoferilor.
În Belgia, autorităţile locale din Mechelen, un oraş cu 86.000 de locuitori, au pus la punct o campanie de conştientizare pentru a promova vehiculele de închiriat (biciclete, scutere, maşini), au desemnat şase ambasadori pentru a comunica eficient şi au adaptat mesajul în funcţie de public.
În oraşul Cardiff din Marea Britanie, autorităţile oferă cursuri de ciclism pentru trei niveluri diferite. În oraşul olandez Rotterdam a fost implementat un program de închiriere gratuită a bicicletelor cargo, folosite pentru călătorii mai puţin convenţionale (transportul articolelor voluminoase, transportul deşeurilor de grădină sau al articolelor ce pot fi reutilizate).
Iar oraşe precum New York, Paris sau Budapesta au înregistrat o creştere semnificativă a utilizării bicicletelor în trafic, după ce au implementat programe de închiriere, au completat flota cu biciclete electrice sau au facilitat accesul la închiriere (prin carduri sau aplicaţii), arată cercetătorii InfoClima. Mai mult, în capitala Ungariei, autorităţile solicită furnizarea de facilităţi pentru biciclete drept o condiţie pentru acordarea autorizaţiilor de construcție: la fiecare 100 de metri pătraţi de zone cu birouri este obligatorie o parcare de biciclete.
Există însă şi politici naţionale de încurajare a mersului cu bicicleta: de pildă, în Marea Britanie funcţionează programul Cycle to Work (Pedalează până la serviciu, n.r.), prin intermediul căruia angajaţii care vin la birou pe două roţi pot cumpăra biciclete şi accesorii cu până la 40% mai ieftine.
