Românii sunt prezentați ca spaima danezilor, într-un reportaj difuzat de televiziunea de stat din Danemarca: „Sunt câte 4 condamnați zilnic”

Conform unei solicitări de acces la informații de interes public adresate Rigsadvokaten (Parchetul General din Danemarca) de către jurnaliștii postului TV 2, cifrele arată dimensiunea unui fenomen de criminalitate transfrontalieră greu de stăpânit. Anul trecut, în 2025, nu mai puțin de 1.376 de cetățeni români au fost condamnați pe teritoriul Danemarcei pentru furturi sau spargeri, ceea ce echivalează cu o medie de aproape patru condamnări pe zi.

Mai mult decât atât, datele preliminare pentru anul 2026 indică faptul că numărul acestor infracțiuni este într-o creștere continuă. De ce sunt considerați românii „spaima danezilor”? Eticheta dură folosită în spațiul public danez provine din modul sistematic și agresiv în care acționează aceste bande de hoți, care efectiv jefuiesc proprietățile și magazinele din Danemarca. Spre deosebire de micii infractori ocazionali, rețelele venite din România operează după tipare bine stabilite.

Grupurile de hoți organizează adevărate „turnee de jefuire” pe tot cuprinsul Danemarcei, deplasându-se rapid dintr-o regiune în alta pentru a nu putea fi reperați ușor de poliția locală. Au loc spargeri sistematice în locuințe private și camerele de supraveghere ale cetățenilor danezi au surprins metodele folosite. Hoții vizează în mod special casele private de unde sustrag bunuri de dimensiune mică, dar scumpe, cum ar fi bijuteriile, lăsând în urmă comunități speriate și un sentiment profund de nesiguranță.

Benzile de hoți, mai spune reportajul, nu se limitează la locuințe, ci golesc, la propriu, rafturile marilor magazine comerciale. Aceștia folosesc tehnici ingenioase, cum ar fi centuri/brâie speciale ascunse sub haine, folosite pentru a tăinui bunurile furate. Printre cele mai furate produse din supermarketuri se numără cafeaua, produsele electronice și aparatele de ras, pagubele dintr-o singură acțiune depășind adesea suma de 100.000 de coroane daneze.

Pentru a înțelege de ce atenția presei și a publicului din Danemarca se concentrează masiv pe România, raportul Parchetului General danez oferă o comparație directă cu celelalte naționalități ale căror cetățeni au fost condamnați pentru furt sau spargere: România: 1.376 de condamnări, Ucraina: 496 de condamnări, Polonia: 472 de condamnări, Bulgaria: 84 de condamnări.

Numărul infractorilor români prinși și condamnați este de aproape trei ori mai mare decât cel al următoarelor țări clasate, ceea ce justifică, în viziunea presei daneze, atenția sporită acordată acestui fenomen.

Oficialii danezi admit că această situație a devenit intolerabilă pentru populație. Ministrul Justiției din Danemarca, Peter Hummelgaard, a reacționat dur în repetate rânduri, catalogând criminalitatea comisă de străinii care vin în țară doar pentru a fura drept „profund jignitoare și revoltătoare pentru sentimentul de justiție și siguranță al cetățenilor”.

Din perspectiva poliției daneze, combaterea totală a acestui tip de infracționalitate mobilă este extrem de dificilă. Adesea, marile lanțuri de magazine (cum este gigantul de retail Coop) s-au plâns că poliția nu reușește să intervină la timp sau nu are resursele necesare pentru a procesa fiecare alarmă de furt în parte.

În spatele furturilor se află grupări criminale românești special organizate, care pornesc într-o serie de jafuri prin țară pentru a vinde bunurile furate atât în ​​Danemarca, dar și în afara ei.

Aceasta este afirmația inspectorului adjunct de poliție interimar Heidi Grandt Andresen, de la Departamentul de Control al Imigrației din Est al Poliției. „Puteți vedea că sunt aceiași infractori implicați în mai multe rețele. Nu sunt indivizi care vin și comit furturi din magazine pentru a se descurca”, spune ea.

Pentru a da reportajului o direcție cât mai emoțională, dincolo de statisticile infracționale, reporterii danezi au găsit una dintre victimele jafurilor românilor, o tânără de 19 ani, care și-a spus povestea.

„Am fost în stare de șoc și am simțit o străpungere prin tot corpul, ca și cum aș fi căzut. M-am simțit rău fizic la gândul că cineva fusese în casa noastră”, spune eleva de liceu în vârstă de 19 ani.

Hoții intraseră printr-o fereastră întredeschisă. Au vizat bijuterii în valoare totală de aproximativ 20.000 de coroane, lăsând computerul ei nou-nouț nefolosit.

I-au fost furate mai multe bijuterii de familie – inclusiv un colier pe care îl primise de la bunica ei decedată.

„Nu sunt doar bijuterii. Îți sunt luate amintirile”, spune Millian Hyldgaard.

La două zile după spargere, poliția a reușit să oprească cinci bărbați români în apropierea graniței danezo-germane, după o urmărire cu mașini pe o distanță de 50 de kilometri.

Stigmatizarea românilor e scoasă în evidență în reportaj de momentul în care e intervievat David Sausdal, criminolog și expert în crimă organizată la Universitatea din Lund. Conform lui, Danemarca se confruntă cu un număr deosebit de mare de hoți români, deoarece România are probleme majore cu sărăcia și crima organizată.

Deși numărul condamnărilor împotriva românilor pentru furt a crescut în ultimii ani, numărul total de condamnări pentru spargeri și furturi, la toate naționalitățile, a rămas stabil și a scăzut ușor în ultimii trei ani.

Deschiderea frontierelor în cadrul cooperării UE facilitează venirea românilor în Danemarca. „Și suntem una dintre cele mai bogate societăți din Europa. Prin urmare, există oportunități foarte bune pentru infracțiuni care să genereze îmbogățire”, spune el.

Probabil că unele dintre furturi pot fi prevenite prin impunerea unor pedepse semnificativ mai mari, prin îmbunătățirea capacității de a încuia obiecte de valoare sau prin prioritizarea eforturilor poliției asupra infractorilor români, mai spune criminologul.

Deși cifrele indică o problemă reală, autoritățile și diplomații avertizează împotriva generalizărilor periculoase. În Danemarca trăiesc în mod legal și își desfășoară activitatea peste 45.000 de cetățeni români. Este un subiect extrem de sensibil, iar asimilarea întregii comunități de români din Danemarca – formată în marea ei majoritate din oameni cinstiți, muncitori și studenți – cu bandele organizate de hoți reprezintă o eroare și o stereotipizare negative nedrepte. Totuși, presiunea publică rămâne uriașă, iar cele „4 condamnări pe zi” reprezintă un argument greu în dezbaterile privind siguranța publică din regatul danez.

Prezentarea cazurilor de criminalitate organizată sub eticheta extinsă de „spaimă a danezilor” riscă să alimenteze xenofobia și să adâncească stereotipurile negative în viața de zi cu zi a românilor de bună-credință care s-au stabilit în Danemarca, transformând o problemă strict judiciară într-un stigmat etnic generalizat.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro