Rusia caută un pretext de război împotriva Europei. „Echivalentă cu un casus belli”, amenință Dmitri Medvedev

Amenințările cu războiul se înmulțesc dinspre Moscova

Dmitri Medvedev, un ex-președinte tranzitoriu al Rusiei și un propagandist agresiv al regimului condus de Vladimir Putin, amenință că redirecționarea activelor rusești înghețate în UE către Ucraina ar putea fi considerată un motiv de război.

„Dacă Uniunea Europeană cea smintită va încerca, până la urmă, să fure activele ruseşti îngheţate în Belgia sub pretextul unui aşa-zis „împrumut de reparaţii”, Rusia ar putea considera această mişcare ca fiind echivalentă cu un casus belli, cu toate implicaţiile relevante pentru Bruxelles şi pentru fiecare ţară din UE în parte”, a scris Medvedev într-un mesaj postat în engleză pe contul său de X și destinat publicului occidental.

„Atunci, aceste fonduri ar putea fi returnate, dar nu în instanţă, ci sub formă de reparaţii reale plătite în natură de către inamicii învinşi ai Rusiei”, a insistat fostul preşedinte al Rusiei, una dintre cele mai radicale voci ale propagandei regimului Putin.

Comisia Europeană, hotărâtă să folosească activele rusești pentru sprijinirea Ucrainei

Acest mesaj de amenințare vine a doua zi după ce Comisia Europeană a propus două soluții pentru a sprijini financiar Ucraina în perioada 2026-2027: împrumuturi din partea UE și „împrumuturi pentru reparații” de la instituțiile financiare din UE care dețin active imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei.

Potrivit Agerpres, aceste două soluții sunt susținute de un set cuprinzător de cinci propuneri legislative, inclusiv o interdicție referitoare la transferul activelor rusești deținute în mare parte în Belgia înapoi în Rusia. De asemenea, propunerile includ garanții pentru împrumuturile de reparații, menite să protejeze membrii UE și instituțiile financiare de posibile măsuri de represalii din partea Rusiei.

„Propunem crearea unui împrumut pentru reparații, utilizând soldurile de numerar din activele rusești blocate în UE, cu garanții solide pentru statele noastre membre. Creștem costul războiului de agresiune al Rusiei. Iar acest lucru ar trebui să reprezinte un stimulent suplimentar pentru ca Rusia să se implice la masa negocierilor”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Propunerile noastre respectă dreptul internațional, maximizează presiunea asupra Rusiei și transmit un mesaj clar că agresiunea sa nu va prevala”, a subliniat, la rândul său, comisarul european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare, letonul Valdis Dombrovskis.

Kremlinul insistă pentru capitularea Ucrainei

Kremlinul caută intens să reducă sprijinul financiar și militar pentru Ucraina în speranța că țara atacată de soldații săi va ceda în cele din urmă și va intra sub stăpânirea Rusiei. Intimidarea publicului occidental face parte din campaniile de propagandă și dezinformare duse de regimul de la Moscova pentru a scădea sprijnul pentru Ucraina, care se apără de aproape 12 ani de agresiunea militară rusă.

Liderul rus Vladimir Putin nu vrea pace în Ucraina și amenință securitatea Europei, în pofida eforturilor depuse de administrația Trump. Marți, înainte să-l primească pe emisarul american pentru misiuni de pace Steve Witkoff, Vladimir Putin și-a mascat refuzul prin acuzații la adresa liderilor europeni că ar bloca „planul de pace” al președintelui american Donald Trump și s-a declarat „pregătit chiar acum” de război împotriva Europei.

Purtătorul de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer a respins „o nouă retorică” din partea lui Putin, care este „la fel de periculoasă pe cât este de greșită”. „Națiunile europene sunt unite în sprijinirea dreptului Ucrainei la autoapărare în conformitate cu dreptul internațional”, iar „NATO este pregătită să răspundă la orice amenințări cu unitate și forță”, a dat asigurări oficialul britanic.

Miniștrii de externe din NATO s-au reunit fără Marco Rubio la masă

„Știm cu toții că Putin este agresorul în această situație. Știm cu toții că Putin trage de timp, nu vrea să se așeze la masa negocierilor, nu vrea să ajungă la un acord”, a precizat ulterior premierul Starmer în fața deputaților britanici.

Miniștrii de externe din cadrul NATO s-au reunit miercuri la Bruxelles pentru a discuta despre sprijinul acordat Ucrainei, după ce eforturile de pace nu au dus la niciun progres din cauza refuzului lui Vladimir Putin. Secretarul de stat american Marco Rubio a lipsit de la reuniune.

Mai multe state din NATO au anunţat ajutoare suplimentare de peste un miliard de dolari pentru Ucraina şi au cerut Kremlinului să-și înceteze ameninţările şi să înceapă negocieri serioase de pace.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE