Rusia își extinde influența în jurul României. Republica Moldova și Bulgaria și-au ales președinți pro-Kremlin
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După rezultatele alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și Bulgaria, care și-au ales președinți pro-Moscova, România, țară ce găzduiește elemente ale scutului antiracheta american, este prinsă tot mai strâns în lanțul de influență al Rusiei.
Cuprins:
Igor Dodon, candidatul socialist pro-rus în alegerile prezidențiale din Republica Moldova, a devenit noul președinte al moldovenilor după ce a întrunit 52% din voturi la alegerile de duminică, în timp ce candidata proeuropeană Maia Sandu a obținut 48%. Dodon a promis că dacă va deveni președinte va face tot ce îi stă în putință să relanseze relațiile cu Rusia, dar și lupta cu organizațiile unioniste, iar prima sa vizită în calitate de lider al moldovenilor va fi la Moscova. Acesta a precizat că pe agenda unei discuţii cu liderii ruşi ar urma să fie situația exporturilor, a migranţilor, precum şi a situaţiei din Transnistria. Putin l-a felicitat pentru victorie și chiar l-a invitat la Moscova.
Rumen Radev, candidat susținut de Partidul Socialist și favorabil relațiilor cu Rusia, a câștigat alegerile prezidențiale din Bulgaria duminică, obținând 59,35% din voturi, potrivit rezultatelor oficiale parțiale comunicate luni de comisia electorală, relatează AFP. Candidata susținută de premierul Boiko Borisov și partidul său conservator Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB), Țețka Țatceva, 58 de ani, a întrunit 36,17%, a anunțat comisia după numărarea buletinelor de vot. Radev, un aliat al socialiştilor bulgari, a transformat politicile anti-migraţie într-un vârf de lance în campania electorală şi a folosit argumentul că este în interesul naţional al Bulgariei să ajungă la un echilibru între cerinţele Uniunii Europene şi relaţii mai bune cu Rusia.
Pe lângă situația excepțională a Ucrainiei, acum Republica Moldova, Bulgaria, Serbia și Ungaria au la conducere oameni favorabili, ba chiar supuși, Kremlinului. Mai mult, și Cehia si Slovacia au lideri pro-ruși. Cu excepția Ucrainiei, „toți vecinii imediați ai României sunt sau sunt pe cale să intre sub sfera de influență a Rusiei”, potrivit fostului ministru de externe și fost ambasador al României în SUA, Mircea Geoană.
Polonia, un puternic aliat regional
Așadar, Romania a rămas una dintre puținele țări din zonă, unde liderii politici refuză să adopte o politică pro-Moscova, în jurul ei rămânând puține astfel de state, precum Polonia, un puternic aliat regional cu care Guvernul de la București cooperează în plan politic și militar. Polonia este, de altfel, o altă țară pe teritoriul căreia a început construcția unui scut american antirachetă.
Turcia, care se află în plină reașezare în plan intern și extern, a fost un alt aliat strategic până în această vară, când în urma tentativei de lovitură de stat s-a reorientat către Rusia, cu care și-a reluat și relațiile de cooperare bilaterale care fuseseră înghețate, după ce Ankara a doborât un bombardier rusesc de tip SU-24, la 24 noiembrie 2015, la graniţa turco-siriană.
Așadar, aliatul principal al României rămâne Statele Unite ale Americii. Însă, politica externă a Americii ar putea înregistra unele modificări esențiale după ce americanii și l-au ales președinte pe republicanul Donald Trump. În timpul campaniei sale, miliardarul l-a lăudat pe liderul rus, Vladimir Putin, și a precizat că dacă ar ieși președinte ar putea să aibă o relație mai bună cu liderul de la Kremlin decât Hillary Clinton.
Serbia, Ungaria, Cehia și Slovacia, state pro-ruse
Serbia este un aliat tradiţional al Rusiei. Preşedintele sârb, Tomislav Nikolici, a anunțat la începutul acestui an că țara lui este interesată de cooperarea tehnică şi militară cu Rusia, în timp vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, a declarat, la rândul lui, că Rusia este pregătită să ofere armament sofisticat, inclusiv sisteme de rachete S-300, Serbiei.Tomislav Nikolici, un prorus înfocat, a spus după ce a fost ales președinte, în 2012, că vrea ca ţara sa să se integreze în Uniunea Europeană (UE) fără să fie nevoită să renunţe la Kosovo, o ţară care şi-a proclamat independenţa în 2008. El a subliniat, totodată, importanţa pe care o acordă relaţiilor cu Rusia, iar prima sa vizită a fost la Moscova.
La începutul lunii decembrie 2015, Rusia semnala intenţia de a accelera cooperarea cu Serbia, inclusiv în domeniul "securităţii europene", pe fondul nemulţumirii Moscovei faţă de perspectiva aderării statului Muntenegru la NATO.
Totodată, Serbia e puternic dependentă de Rusia și din punct de vedere economic. Compania petroliera de stat, NIS a fost cumparata de rușii de la Gazprom.
Ungaria a fost singura țară din UE care a acceptat vizita lui Putin, după anexarea Crimeei
Ungaria a fost singura ţară din UE care a acceptat o vizită oficială a lui Vladimir Putin după criza începută odată cu anexarea Crimeii. Viktor Orban l-a lăudat în nenumărate rânduri pe liderul de la Kremlin și a pledat de multe ori pentru ridicarea sancțiunilor economice impuse Rusiei. În plus, guvernele din Rusia și Ungaria au semnat în luna ianuarie 2014 un acord pentru construirea a două noi reactoare la centrala atomoelectrică de la Paks, singura de acest fel din Ungaria și care furnizează 40% din energia consumată în această țară. În plus, contractul de furnizare a gazelor rusești pentru Ungaria a fost extins până în anul 2019. De asemenea, companiile ungare ar urma să participe la lucrările de infrastructură ce vor fi efectuate pentru Campionatul Mondial de Fotbal din anul 2018, competiție găzduită de Rusia. Mai mult, la un moment dat, au apărut scenarii conform cărora Rusia și Ungaria ar putea colabora pentru revenirea la Ungaria Mare, ceea ce ar fi însemnat că Romania ar fi urmat să fie divizată între Ungaria și Rusia, iar estul Ucrainiei, Moldova și Bulgaria să intre sub dominația Kremlinului.
Slovacia a cerut renunțarea la sancțiunilor europene împotriva Rusiei
Cehia are la conducere, de asemenea, lider puternic pro-rus. Președintele ceh Milos Zeman este un populist de stânga cu simpatii clare pro-Kremlin pe care nu se sfiește să le menționeze când apar chestiuni delicate. Zeman a pledat deseori pentru ridicarea sancțiunilor economice impuse Rusiei și este singurul lider dintr-o țară NATO care neagă prezența militară rusă în Ucraina.
Slovacia. Robert Fico, premierul Slovaciei, favorizeaza relatiile cu Rusia. Slovacia este singura țară care a semnalat permanent sancțiunile europene la adresa Moscovei ca fiind "lipsite de sens" și a spus că sunt o tragedie pentru economia țării sale și afectează atât Uniunea Europeană, cât şi Rusia. Slovacia importă aproape tot volumul de gaz din Rusia, precum şi combustibil pentru cele două centrale nucleare.
Ce spun specialiștii?
”Nu s-a votat contra candidaţilor în Republica Moldova, Bulgaria sau SUA, ci împotriva sistemului, adică împotriva acelor sfere de influenţă care au susţinut finaciar candidaţi precum Maia sau, dacă vreţi, Clinton. Acum suntem o insulă de americanism înconjurată de state panslaviste şi situată într-o Europă islamizată. Avem nevoie de o politică coerentă şi echilibrată cu Rusia şi de înarmare la modul serios, pentru că trebuie să ne putem apăra singuri. După învestire, Donald Trump se va aşeza la masa renegocierilor sferelor de influenţă, iar ţara noastră trebuie să fie pregătită pentru acel moment”, ne-a explicat analistul militar Silviu Crăescu, preşedintele Academiei Naţionale de Securitate şi Organizarea Apărării, organizaţie membră a American Diplomatic Mission of International Relations (ADMIR) care îl are printre membri pe Donald Trump. Actualul preşedinte American a fost susţinut de ADMIR în drumul său către Casa Albă.
