#salvatipipera | Diana Culescu, președintele Asociației Peisagiștilor: ”În Pipera Sud este haos. Insulele verzi, mobilierul urban ar rezolva problema confortului”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
#salvatipipera. Peisagista Diana Culescu a vorbit la Interviurile Libertatea Live despre cum ar trebui să arate cartierul de afaceri Pipera Sud. Președintele Asociației Peisagistilor din România consideră că “în Pipera Sud este haos” și că în niciun caz nu se poate vorbi de spaţiu public pentru o platformă de genul acesta. Diana Culescu spune că insulele verzi, mobilierul urban și spaţiile de şedere ar rezolva problema confortului urban.
„Mai vezi ceva vegetaţie, dar este clar că nimeni nu are habar ce trebuie făcut cu acea vegetaţie. Nimeni nu a deschis cărţile în care se povesteşte despre confortul urban, despre ce îi trebuie unui om ca să păşească. S-ar putea reorganiza spaţiul doar schimbând materialele şi facilitând astfel mersul pietonilor. Desigur, e necesară o intervenţie la nivel de vegetaţie. Dar, dincolo de plantări, o chestiune pe care o consider că lipseşte cu desăvârşire este gestionarea vegetaţiei”, explică peisagista.
Trei ani pentru un arbore
Diana Culescu mai spune că un proiect în acest domeniu trebuie urmărit îndeaproape. “Toată lumea are impresia că dacă ai plantat un arbore, s-a terminat. În străinătate, cel puţin următorii doi ani sunt la fel de importanți ca momentul plantării. Arborele trebuie să se obişnuiască cu spaţiul acela şi aceea este perioada când trebuie ajutat. În Pipera Sud sunt plantaţi câţiva arbori, doar că maşinile sunt parcate pe locul rădăcinilor, tasând pământul. Un sol tasat nu permite rădăcinilor să intre în pământ”, explică Diana Culescu.
“În primul rând trebuie respectate regulile care există şi apoi trebuie lăsaţi specialiştii să-şi facă treaba. În general, specialiştii au argumente foarte puternice pentru ce specii folosesc, pentru ce materiale folosesc, ce mobilier urban trebuie utilizat. În Occident, spre exemplu, durează foarte mult timp să iei aprobare pentru un proiect doar din punct de vedere al speciilor pe care le foloseşti. Dacă acestea se potrivesc cu ce are de gând Primăria să se întâmple în oraş. La mijloc sunt nişte documente care te îndrumă: dacă cineva vrea să facă o amenajare, exista o listă care trebuie respectată”, continuă aceasta.
Legea “junglei” în peisagistică
“Există o lege a spaţiilor verzi care nu cuprinde exact definiţia spaţiului verde. De cele mai multe ori, parcurile sau grădinile sunt formate din spaţii verzi şi, dacă te duci mai în profunzime, ele sunt formate din alei şi spaţiu verde. Şi atunci care e spaţiul verde? Alveola, unde este efectiv vegetaţia, sau parcul? Legea nu ne precizează acest lucru. Înşiră o mulţime de tipuri de spaţii verzi, nu este cuprinzătoare în toate cazurile. Şi atunci când o altă lege ne spune că trebuie să facem 10 la sută spaţiu verde, pentru orice construim nou, nu ajungem să facem spaţiu verde pentru că nu ştim care este acel spaţiu verde. Probabil că există alveole plantate, dar ele, ca să fie tratate ca parcuri sau scuaruri urbane, trebuie să aibă tot felul de alte dotări, pe lângă vegetaţie. De exemplu, mobilierul urban. Eu mă feresc de termenul “bancă”. În România, “banca” are un șezut şi un spătar. Doar că forma aceasta nu se pretează pentru orice fel de spaţiu public. În străinătate, dacă o să vedeţi, exista o mulţime de prisme sau forme care nu au întotdeauna un spătar”, mai spune președintele Asociației Peisagiștilor din România.
“Pocket-park”-urile din Pipera Sud
Peisagista a vorbit la Interviurile Libertatea LIVE și despre un exemplu de bună-practică din Anglia. La Londra, spre exemplu, există amenjate foarte multe “insule verzi” pe trasee bine stabilite, care sunt denumite “pocket-park”-uri sau, în traducere, “parcuri de buzunar”. “Pocket-park-urile se pot face oriunde. Important e să vrei şi, în al doilea rând, e important să lucrezi cu cineva care ştie care este tehnica de a aduce vegetaţia şi calitatea în spaţiul public. Mobilierul urban de calitate şi spaţiile de şedere sunt foarte importante. Trebuie să le dai voie oamenilor “să consume” spaţiul, nu doar să treacă prin el. Atunci apare nevoia şi de alte lucruri, spre exemplu, de umbră sau de apă. Este nevoie de un parteneriat public-privat”, mai spune președintele Asociației Peisagiștilor din România, Diana Culescu.
Campania #salvatipipera este o inițiativă a cotidianului Libertatea, susținută de Trustul de Presă Ringier România
Trimite-ne imagini și videoclipuri la numărul de WhatsApp +40 0729.729.000 sau scrie-ne despre cum crezi tu că ar trebui salvată Pipera la adresa de e-mail salvatipipera@libertatea.ro
Urmărește grupul de Facebook #salvatipipera și povestește-ne cum îți este afectată viața de zi cu zi din cauza nepăsării autorităților.
Citește și:
Libertatea lansează HARTA INTERACTIVĂ #salvatipipera
#salvatipipera | Stația de metrou din zonă rămâne cu un singur acces
