Sancțiunile funcționează lent, dar reduc capacitățile militare ale Rusiei. Soluția oferită de experții în economie: „Consolidați-le!”

La mai bine de patru luni de la invazia Rusiei în Ucraina, optimismul inițial cu privire la eficiența sancțiunilor impuse de Statele Unite și aliații săi Moscovei a început să se estompeze.

Rubla s-a prăbușit până la un prag minim în martie, dar de atunci și-a revenit undeva mult peste nivelul la care se afla înainte de invazie. Producția economică a Rusiei nu stă neapărat bine, dar nici nu s-a prăbușit.

Înseamnă asta că regimul de sancțiuni a fost un eșec? Trei experți economici spun într-un articol publicat de revista Foreign Policy că această afirmație nu este adevărată.

Orice evaluare a sancțiunilor și a eficacității acestora trebuie să ia în considerare natura lor indirectă. Deși au fost impuse în semn de răspuns la invazia rusă, natura lor este economică și, prin urmare, ele acționează lent. Efectul acestor sancțiuni nu se poate materializa în același interval de timp în care are loc un atac militar, scriu cei trei.

Scopul sancțiunilor – pe lângă descurajarea viitorilor agresori și pedepsirea elitelor rusești și a acoliților lor – este de a restricționa activitatea economică a țării. Ideea ar fi, prin urmare, ca reducerea activității economice să antreneze în timp reducerea forței militare a Rusiei.

Dar acest lucru nu se poate întâmpla peste noapte, observă analiza din Foreign Policy.

O cursă contra cronometru

Măsurile care slăbesc economia internă – cum ar fi retragerea companiilor occidentale din Rusia – reduc capacitatea Moscovei de a plăti militarii și de a fabrica armament.

Măsurile care restricționează exporturile limitează capacitatea Rusiei de a achiziționa arme și tehnologie de peste hotare. Măsurile care restricționează importurile limitează capacitatea Rusiei de a-și menține facilitățile industriale și de a produce echipamente militare fiabile.

Aviația este probabil sectorul cel mai afectat, dar producția de automobile și cea de tancuri a devenit și ea foarte dificilă din cauza lipsei de piese de schimb.

Rusia este dependentă de cooperarea occidentală inclusiv pentru a-și asigura capacitatea de a continua exportul de gaze naturale.

Toate acestea reduc capacitatea de război a Rusiei treptat, erodându-i capacitățile logistice și tehnice.

Moscova este conștientă de acest lucru – acesta este unul dintre motivele pentru care face eforturi atât de mari în estul Ucrainei, sperând, chiar și după ce a renunțat la obiectivul inițial de a cuceri Kievul, să obțină o victorie înainte ca și capacitățile sale să fie epuizate, spun cei trei experți.

Acestea fiind spuse, economia rusă a fost deja afectată serios de sancțiuni, într-un fel care va deveni din ce în ce mai evident.

Piața bursieră a Rusiei, care reflectă nu doar condițiile economice actuale, ci și cele viitoare, a fost decimată încă din februarie. Marile corporații multinaționale s-au retras din țară, luându-și cu ele know-how-ul. Iar redresarea cursului de schimb reflectă mai mult decât orice altceva represiunea financiară organizată de autorități, spun experții.

Atuul Rusiei

În același timp, regimul de la Moscova are în continuare parte de un avantaj. Agenția Internațională pentru Energie a raportat în luna mai că veniturile obținute din vânzarea de petrol au crescut cu 50% în acest an.

Acest lucru s-a întâmplat în ciuda embargoului impus de SUA și a unei interdicții parțiale impuse de UE. De fapt, creșterea rapidă a prețurilor și creșterea cantităților achiziționate de India și China au compensat până acum aceste pierderi

Totuși, chiar și această creștere a veniturilor din exporturile de hidrocarburi vine cu două probleme.

În primul rând, valuta străină este utilă doar dacă Rusia o poate folosi pentru a plăti importurile sau pentru a plăti actorii de pe piața internă.

Moscova importă în principal produse industriale, inclusiv piese cruciale pentru producția de mașini și tancuri. Iar importurile rusești au scăzut la aproape jumătate în general. Chiar și importurile din China s-au redus dramatic.

Sancțiunile occidentale au o gamă largă de efecte. Ele îngreunează chiar și importurile din țări terțe. Odată ce sancțiunile vor afecta suficiente produse și servicii, cum ar fi cele din sectorul finanțelor, al asigurărilor și din transportul maritim spre exemplu, ele vor funcționa, de fapt, ca sancțiuni secundare, fără costurile diplomatice aferente.

Apoi, important este și faptul că, deși este vorba despre un proces treptat, consumatorii europeni de resurse naturale vor renunța la dependența de petrolul și gazele rusești.

Politici care erau de neconceput până nu demult sunt brusc în discuție. Germania își pornește din nou centralele pe cărbune. Olanda ia în considerare creșterea producției de gaz din câmpul său de la Groningen, în ciuda îngrijorărilor legate de cutremurele declanșate de forajul recent în zonă.

Aceste măsuri rămân însă controversate și necesită timp pentru a fi puse în aplicare, iar deocamdată, controlul Rusiei asupra aprovizionării cu energie a Europei continuă să fie principala sa sursă de influență.

Sancțiunile au nevoie de timp

În cele din urmă, este clar că mecanismele sancțiunilor sunt graduale și se mișcă relativ încet – un soldat nu este plătit la timp, o mașină se strică și nu poate fi reparată din lipsă de piese de schimb, sisteme electronice complexe încep să cedeze deoarece Rusia nu mai poate obține patch-uri pentru software-ul de bază.

Ele se bazează pe o planificare atentă, necesită anticiparea răspunsurilor rusești și cer ca reacțiile țărilor terțe să fie luate în considerare. Și, deși completează efortul de război ucrainean, nu îl pot înlocui. Libertatea Ucrainei este menținută pe câmpul de luptă de către ucraineni – înarmați de Occident, observă cei trei experți.

Prin urmare, spun ei, această formă de război economic are nevoie de timp pentru a da roade și trebuie consolidată. Probabil că cele mai promițătoare opțiuni de consolidare a sancțiunilor actuale presupun măsuri suplimentare în energie și finanțe.

În sectorul energetic, consolidarea sancțiunilor ar putea presupune instituirea treptată a unui embargo asupra exporturilor de petrol și gaze rusești către Europa, asta dacă opoziția internă va putea fi convinsă.

Impunerea unor taxe vamale pentru importul de petrol și gaze ar putea juca un rol similar și ar avea avantajul că ar genera venituri.

În ceea ce privește finanțele, sancțiunile ar putea viza principalele bănci rusești rămase neatinse, investițiile realizate de firmele occidentale în Rusia și tranzacțiile care au loc în ruble.

Iar dacă sancțiunile nu funcționează suficient de repede, mai spun cei trei experți, mai există o soluție: „accelerați-le!”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE