Scandal uriaș între România și Ungaria din cauza unui poet maghiar extremist
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După ce Parlamentul de la Budapesta a aprobat recent reînhumarea poetului ungar de origine română Nyiro Jozsef în Odorheiu Secuiesc, iar primarul localităţii a emis un act prin care se acceptă ca urna cu cenuşa acestuia să fie depusă în cimitirul din oraş, autorităţile române au luat foc. Evenimentul urma să aibă loc chiar ieri, de Rusaliile catolicilor, când în zonă se desfăşoară cel mai mare pelerinaj al maghiarilor.
Pe 17 mai, preşedintele Parlamentului ungar ceruse poziţia Guvernului român legată de cazul Nyiro Jozsef, iar autorităţile noastre au răspuns că un personaj catalogat nazist şi antisemit nu poate fi omagiat în ţara noastră. Prin urmare, nu permit reînhumarea în Odorheiu Secuiesc.
Anunţul României a fost făcut după ce prefectul de Harghita a atacat în instanţă hotărârea primarului din Odorheiu Secuiesc, Szasz Jeno, prin care cenuşa lui Nyiro putea fi îngropată în cimitirul din oraş. Aşa se face că, ieri, la Odorheiu Secuiesc, a avut loc doar o slujbă de pomenire a poetului maghiar.
Ambasadorul ungar, chemat la MAE
Ieri dimineaţă, ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oskar Fuzes (foto), a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe român (MAE), pentru a da explicaţii pe tema reînhumării lui Nyiro Jozsef, a declarat Mircea Duşa, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul. Decizia MAE român vine după câteva zile de război diplomatic între Budapesta şi Bucureşti în cazul Nyiro Jozsef, partea maghiară anunţând că nu renunţă la demersul său, în ciuda dezacordului României, ci doar amână punerea lui în practică.
Cine a fost Nyiro Jozsef
Preot, scriitor, ziarist şi filozof, Nyiro Jozsef, supranumit “Apostolul secuilor”, este considerat unul dintre cei mai reprezentativi intelectuali maghiari din Transilvania din prima jumătate a secolului XX. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe român, Nyiro József s-a născut în 1889, la Jimbor, judeţul Braşov, şi a decedat în 1953, la Madrid, în Spania, unde a fost înhumat până de curând. În perioada interbelică a lucrat ca jurnalist la mai multe publicaţii de limbă maghiară din Transilvania şi a publicat mai multe nuvele. În 1941, după anexarea Transilvaniei de Nord de către Ungaria, a fost invitat în calitate de deputat ardelean în Parlamentul de la Budapesta şi s-a mutat în capitala ungară. A fost redactorşef la două ziare de extremă dreapta (“Magyar ErO” şi “Magyar Ünnep”). După lovitura de stat din 15 octombrie 1944 şi-a continuat activitatea în Parlamentul Ungariei (de la Sopron), care a adoptat o legislaţie antisemită. În această calitate, Nyiro József a susţinut activitatea guvernului fascist al lui Szálasi Ferenc. În 1940 i-a fost acordată distincţia “Coroana Corvin”, înfiinţată de Miklos Horth
Alertă pentru o urnă goală
Vineri, autorităţile române au oprit la graniţă trenul care transporta urna cu cenuşa poetului, interzicând intrarea acesteia în ţară. Suspectând că ungurii încearcă să introducă în România, prin orice mijloace, rămăşiţele lui Nyiro Jozsef, poliţiştii harghiteni au oprit în trafic, sâmbătă, maşina unui oficial ungar. În automobil au găsit o urnă. Maghiarul a refuzat să deschidă urna în lipsa unui mandat de percheziţie, aşa că a fost nevoie de intervenţia unui procuror pentru ca oficialul să desfacă bagajul. Potrivit poliţiştilor, urna era însă goală, lucru care i-a surprins, deoarece chiar proprietarul declarase că obiectul funerar conţine cenuşă umană şi avea şi acte însoţitoare. Bărbatul din maşină era Lukacs Csaba, un diplomat împuternicit de Parlamentul Ungariei ca purtător de cuvânt în cazul reînhumării. (Otilia Cristea)
În cazul Albert Wass, ungurii au reuşit reînhumarea
Scandalul izbucnit în cazul reînhumării lui Nyiro Jozsef a fost precedat de un caz mult mai grav, cel al contelui şi poetului maghiar Albert Wass (1908 – 1998). Deşi Wass a fost declarat în două rânduri criminal de război - la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, dar şi în martie 2008 - maghiarii au reuşit să aducă şi să îngroape în pământul românesc rămăşiţele acestuia. Şi asta în ciuda dovezilor istorice că ar fi instigat la moartea a cel puţin 14 cetăţeni români nevinovaţi, după intrarea în vigoare a Dictatului de la Viena (30 august 1940).
foto:Szekelyhon.ro
