Sean Wiswesser, fost ofițer senior CIA și expert în spionajul rusesc: „Am fi proști să credem că Federația Rusă nu vizează activ Guvernul României. O fac și o vor face întotdeauna”

Sean Wiswesser a lucrat în CIA în perioada 2005-2023, participând la numeroase misiuni în străinătate și a ocupat funcții de conducere de rang înalt, precum cea de șef de stație, precum și în cadrul unor misiuni comune în cadrul comunității de informații. Sean a publicat în această primăvară volumul Tradecraft, Tactics, and Dirty Tricks: Russian Intelligence and Putins Secret War (Editura Naval Institute Press), volum ce examinează evoluția serviciilor de informații rusești, lupta acestora împotriva Occidentului și rolul lor în războiul hibrid modern.

Cu o experiență de trei decenii în domeniul securității naționale – lucrând pentru CIA, Departamentul de Stat și, în prezent, în sectorul privat -, cariera lui Sean Wiswesser a fost marcată de un singur obiectiv: înțelegerea serviciilor de informații străine și sprijinirea Statelor Unite și a aliaților săi în efortul de a rămâne cu un pas înaintea amenințărilor în continuă evoluție din domeniul informațiilor, al apărării și al altor aspecte legate de securitatea națională. 

Sean Wieswesser a fost bursier Morehead la Universitatea din Carolina de Nord – Chapel Hill, unde a obținut o diplomă de licență în istorie și lingvistică rusă și slavă. În 2023, a obținut titlul de master în studii strategice la USAF Air Force College, fiind recompensat și cu premiul „Russia Integrated Deterrence Award”. 

„România este un aliat puternic al NATO și asta vă face o țintă pentru Rusia”

Libertatea: Rusia pune Europa la încercare în zona gri, folosind diverse tactici. Cum ar trebui Europa să facă față acestor tactici ale serviciilor secrete ruse? 
Sean Wiswesser: Cred că aceasta reprezintă o provocare fără precedent pentru NATO și aliații noștri, deoarece, în calitate de democrații, noi nu gândim la fel ca ei, adică precum serviciile secrete ruse. Aceștia nu sunt constrânși de legi.

În Rusia nu există o democrație constituțională. Ei fac ce vor, atât timp cât marele lor lider este de acord. Și acum, mai mult ca oricând, serviciile de informații rusești sunt din ce în ce mai nesăbuite, intensificându-și agresiunea împotriva Europei din cauza războiului din Ucraina și din cauza percepției din partea rusă că Europa este alături de Ucraina în acest război și oricât va fi necesar pentru a apăra Ucraina. 

Propaganda lui Putin, desigur, este că NATO a început acest război. Știm cu toții că nu este adevărat. Dar cred că provocarea pentru noi, ca democrații, și pentru alianța noastră este să realizăm că suntem atacați.

Așa cum a spus șeful serviciului de informații din Germania acum câteva luni, Germania se află de facto într-o stare de război cu Rusia. Și sunt de acord cu el. Europa este atacată. Ce s-a întâmplat? Sabotaje, aruncarea în aer a căilor ferate, tăierea cablurilor în Marea Baltică, tentativa de asasinat împotriva unui important lider corporativ german. La un moment dat, Alianța va trebui să decidă că suntem atacați și că acest lucru necesită un răspuns unitar. 

Deși Rusia și serviciile sale de securitate sunt foarte bune. Acționează în umbrele dintre relațiile bilaterale și schimbul de informații. Caută lacune și încearcă să le exploateze. Și asta au făcut foarte bine până acum. Aș dori să precizez că opiniile exprimate în acest interviu îmi aparțin în totalitate și nu reprezintă punctul de vedere al CIA sau al guvernului SUA.

– Cât de vulnerabilă este România la războiul hibrid rusesc, în opinia dumneavoastră? 
– România este un aliat important al Statelor Unite și al NATO. Ne bucurăm să vă avem alături în această luptă împotriva adversarilor noștri. Desigur, aveți o graniță directă cu conflictul care are loc în prezent în Ucraina. Acest lucru vă face să fiți de un interes deosebit, o țintă foarte importantă pentru Federația Rusă.

Desigur, aveți și alte probleme etnice, la fel ca toate țările, inclusiv Statele Unite, pe care rușii vor încerca să le exploateze prin războiul informațional, vizând grupurile minoritare din țara dumneavoastră, la fel cum o fac în Statele Unite, la fel cum o fac cu toți aliații noștri. Așadar, cred că, deoarece sunteți un aliat atât de important, un partener puternic în NATO, acest lucru vă face o țintă pentru Federația Rusă. 

În cea mai recentă carte a mea povestesc cum un ofițer de informații rus mi-a spus că Statele Unite erau inamicul principal, sunt inamicul principal și vor fi întotdeauna inamicul principal al Federației Ruse sub Putin. Dar apoi a adăugat repede: „Toți aliații voștri din NATO vin pe locurile doi, trei, patru, cinci”. 

Și România este un aliat puternic al NATO și asta vă face o țintă. Nu cred că sunteți mai vulnerabili decât restul NATO, dar să fim sinceri în privința amenințării. Am fi proști să credem că Federația Rusă nu vizează activ guvernul vostru. O fac și o vor face întotdeauna. Exact cum a spus acel ofițer de informații rus, sunteți o țintă principală, la fel ca Statele Unite. 

„Rusia vizează din ce în ce mai mult marginalizații societății pentru a-i folosi în operațiuni de sabotaj”

– Pe teren, marea îngrijorare este utilizarea unor intermediari; operațiunile de sabotaj rusești din Europa nu implică acum, de obicei, ofițeri de informații de carieră, ci angajați ocazionali, „agenți de unică folosință” în termeni de spionaj, plătiți în numerar sau criptomonede prin intermediari. Sunt acești agenți ruși de unică folosință mai duri decât spionii clasici din serviciile de informații? 
– Nu-mi place termenul de agent de unică folosință, deoarece sugerează că serviciilor de informații rusești nu le pasă deloc de desfășurarea unor operațiuni de succes, punct. Le pasă. Sunt adversari foarte profesioniști, capabili și redutabili. Când vor să protejeze un caz, știu cum să o facă. Să vă dau un exemplu. Am abordat acest subiect în cartea mea.

Robert Hansen a fost spionul FBI pe care trei servicii de informații rusești diferite l-au folosit timp de 20 de ani împotriva Statelor Unite, cu toate resursele noastre, comunitatea noastră de informații. A lucrat pentru GRU, apoi a făcut o pauză pentru o perioadă, iar apoi a lucrat pentru KGB și SVR timp de 20 de ani. Așadar, când rușii vor, ei dispun de ceea ce numesc comunicări impersonale foarte bune. Nu au nevoie să folosească aplicații. Nu au nevoie să folosească computere. Ei știu cum să gestioneze foarte profesional agenții de informații și infiltrările în guvern, fie că este vorba de guvernul vostru, de guvernul nostru sau de cel al unei alte insule.

Acum, ce se întâmplă nou, ce a fost nou în ultimii doi ani, este că rușii vizează din ce în ce mai mult marginalizații societății. Cum ar fi, de exemplu, adolescenți nemulțumiți, supărați, așa cum sunt adolescenții din toată lumea, din orice motiv. Iar rușii profită de asta, oferindu-le bani pentru a merge să facă, la început, o fotografie a unei linii de cale ferată, spunându-le că le vor plăti 1.000 de dolari.

Unii adolescenți care se confruntă cu infracționalitatea, cu dependențe, sau alte figuri ale crimei organizate ori reprezentanți ai acesteia sunt dispuși să le ia banii și să o facă. Apoi, rușii vor cere mai mult. Vor spune: „Ei bine, ai făcut o fotografie. Acum îți vom da un dispozitiv, vrem doar să îl lași acolo”. Ei bine, în cazul unei capcane, pentru cei care nu știu cu adevărat în ce se bagă, este destul de eficient. 

În cazul unor adevărați intermediari, ai crimei organizate și ai serviciilor de informații, rușii fac asta de zeci de ani, încă din Războiul Rece. Nu este ceva nou. Dar vreau să fac distincția când vine vorba de cazuri cu adevărat importante, infiltrări în NATO și în guvernele noastre; ei știu cum să desfășoare operațiuni profesionale de informații. Unii dintre acești agenți ar putea fi de unică folosință.

Rușii ar putea spune: „Știi ce, dacă îl folosim pe acest adolescent o singură dată și îi plătim 10.000 de dolari și el ne ajută să aruncăm în aer o linie feroviară, ce au de pierdut serviciile ruse?”. Au două lucruri. Au negarea și apoi au o operațiune de informații ieftină și potențial de succes. Nu a costat multe resurse, nu a costat multe cheltuieli și nu expun ofițeri reali ai serviciilor secrete ruse. Așa văd eu lucrurile. Cred că este o evoluție nouă în sensul că abordează situația diferit. Folosesc Telegram și alte aplicații similare pentru a ajunge la aceste ținte. Dar vechea tactică de a folosi intermediari nu este nouă. Serviciile de informații rusești fac asta de o sută de ani. 

„Rușii caută noi categorii de agenți ilegali”

– Cum estimați șansele ca agenți ilegali să fi fost plasați sau să fie deja plasați în România în ultimii ani? 
– Acești ofițeri de informații ruși („razvedchiki” cum se autointitulează) reprezintă unul dintre aspectele fundamentale și preferate ale serviciilor secrete ruse. Atât SVR, cât și GRU se bazează în mare măsură pe agenții ilegali pe care îi au întotdeauna.

Există diferite tipuri de agenți ilegali, iar GRU și SVR s-au bazat, la fel ca KGB și GRU din vremurile de demult, pe agenții ilegali de personal, așa cum îi numeau rușii.

Aceștia erau ofițeri care erau instruiți timp de șapte sau opt ani. Faimosul șef al Direcției S a KGB-ului, Yuri Drozdov, obișnuia să spună că era nevoie de șapte până la opt ani pentru a instrui corespunzător un agent ilegal de personal.

Ceea ce am observat în ultimele decenii, în special în ultimele trei decenii, este că rușii nu sunt dispuși să investească acel nivel de instruire și resurse în agenții ilegali de personal. Caută noi categorii de agenți ilegali. 

Așa apar așa-numiții agenți speciali ilegali ai SVR, precum Anna Chapman. Am lucrat la acel caz, vorbesc despre acel caz în cartea mea. Rușii sunt dispuși să ofere un nivel mai redus de pregătire și să-și trimită agenții ilegali sub alte acoperiri netradiționale pentru ei. Pot fi studenți, posibil persoane precum Anna Chapman, care s-a căsătorit cu un cetățean britanic, și astfel a avut posibilitatea să meargă în Statele Unite deoarece avea rezidență în Marea Britanie prin intermediul noului ei soț.

Așadar, cred că atât GRU, cât și SVR analizează aceste noi tactici, le pun în practică, trimit agenți ilegali și urmăresc cum decurg lucrurile, experimentează. Și multe cazuri se soldează cu eșec. Avem cazul Mariei Butina, presupusa lobbyistă pentru dreptul la arme, care era o „ilegală” tipică, trimisă în Statele Unite cu foarte puțină pregătire. SVR a crezut că va scăpa basma curată. Cred că GRU face același lucru. Cred că încearcă să experimenteze cu trimiterea de ofițeri pentru a acoperi golul creat.

După războiul din Ucraina, toți acei ofițeri de stat major au fost declarați persona non grata și expulzați din ambasade. Rușii au o nevoie acută și un gol în acest moment. Așadar, cred că este foarte probabil ca ei să inunde România, la fel cum inundă toată Europa, cu alte tipuri de agenți ilegali, alte tipuri de ofițeri de informații pe care îi trimit sub alte acoperiri.

– În noua dumneavoastră carte, spuneți că, în ciuda timpului și banilor cheltuiți pe ei, spionii ruși din străinătate sunt, în mare parte, „indiferenți și incompetenți”. Cine este de vină pentru asta? A eșuat serviciul de informații rus în procesul de recrutare? 
– Există două motive principale pentru care nu pot scăpa. Primul este corupția. Corupția pătrunde în tot ceea ce fac serviciile de informații rusești. Începe chiar de la vârf, cu Vladimir Putin și cercul său restrâns, toți veterani de linie dură ai KGB-ului. Erau obișnuiți cu corupția încă din perioada KGB. Putin crede cu adevărat că are dreptul la corupție și că el și elita sa conducătoare au dreptul să conducă Rusia prin corupție. Se simt îndreptățiți.

Al doilea factor este lipsa responsabilității. Nu există responsabilitate pentru corupție, dar nici pentru operațiunile eșuate. Atât timp cât există servicii de informații care nu sunt trase la răspundere pentru eșecurile lor, iar războiul din Ucraina este cel mai grav dintre aceste eșecuri în acest moment. Serviciile de informații ruse au contribuit la conducerea Rusiei și l-au convins pe Putin că pot câștiga acest război într-o confruntare scurtă și rapidă cu Ucraina. Au greșit teribil.

Dar nu există nicio responsabilitate. Nu vezi nicio comisie pentru Ucraina în Rusia și niciodată nu va exista. Așadar, în timp ce ai un nivel de corupție de nedescris pe care noi, în Occident, nu-l putem înțelege și apoi ai un nivel absolut zero de responsabilitate, asta contribuie, de asemenea, la faptul că sunt adversari redutabili, deoarece sunt mereu reînnoiți. Ei primesc mai multe resurse. Primesc tot ce vor de la guvern. Ei sunt pe primul loc. Ei sunt înaintea armatei ruse. 

„FSB este cea mai mare amenințare, nu doar pentru libertatea Rusiei, ci și pentru democrația din întreaga lume”

– În ceea ce privește GRU, SVR și FSB, care dintre cele trei servicii de informații din Rusia este cel mai redutabil? 
– FSB are de departe supremația printre serviciile de informații ruse în acest moment. Putin însuși a fost fost director al FSB. Mulți dintre cei mai apropiați ai săi, acei consilieri puternici, au fost ei înșiși alți directori ai FSB sau au avut roluri de conducere foarte importante. Când Putin era șeful FSB, de exemplu, Serghei Ivanov, care a devenit ulterior ministru al Apărării, era șeful departamentului cinci, unul dintre cele mai importante departamente ale FSB în anii 90. Același departament cinci este acum serviciul cinci al FSB. Și ei au fost cei mai responsabili de conducerea planificării războiului din Ucraina. 

Așadar, FSB este cel care deține cu adevărat controlul. Știți, vorbim probabil de 400.000 de ofițeri în toată Rusia, inclusiv 200.000 de grăniceri. GRU și SVR la un loc nu reprezintă probabil nici măcar o treime din acest număr. Așadar, FSB este o birocrație vastă. Spre deosebire de orice avem noi în Occident, nu putem să ne identificăm cu ei.

Mulți analiști fac o greșeală în Occident. Ei spun: „Oh, FSB este echivalentul FBI-ului din Statele Unite”. Nimic nu este mai departe de adevăr. Nu există absolut nicio comparație. FSB obține tot ce dorește în acel guvern, în acea birocrație. Nu sunt supuși niciunei legi. Nu trebuie să respecte nicio lege. Legile sunt scrise astfel încât să poată face orice doresc. Iar Putin s-a asigurat de asta.

Dar cred că FSB este de departe cea mai mare amenințare, nu doar pentru libertatea Rusiei, ci și pentru democrația din întreaga lume. Ei dispun de cele mai multe resurse. Au cea mai mare putere de a face orice doresc.

GRU, desigur, împreună cu FSB, este responsabil pentru multe dintre aceste operațiuni de sabotaj și operațiuni letale. În mare parte, FSB și GRU sunt cele care efectuează asasinate în străinătate, operațiuni de sabotaj. SVR, prin comparație, este mult mai mică. Rămâne totuși o birocrație uriașă în comparație cu Occidentul, probabil 30.000 de ofițeri în SVR. Acum, ei sunt cei mai responsabili. Cel mai periculos lucru pe care îl fac este că ei conduc multe eforturi de război informațional, ceea ce ei numesc activități militare.

– Mesajul principal al cărții dumneavoastră este că Rusia și agenții săi sunt, în esență, o țintă ușoară. Dacă este așa, de ce Occidentul nu a reușit până acum să demonteze această țintă ușoară? 
– Permiteți-mi să explic puțin mai detaliat. În carte subliniez punctele slabe ale Rusiei. Cu toate acestea, datorită tuturor resurselor uriașe de care dispun, rămân un adversar redutabil. Să nu uităm că le ajunge să reușească o singură dată. Le ajunge o singură infiltrare în guvernul vostru din România sau în guvernul nostru din Statele Unite, precum Robert Hansen, care a spionat timp de 20 de ani. El ne-a costat nenumărați agenți care și-au dat viața, au murit sau au fost executați în Rusia.

El ne-a costat probabil sute de milioane de dolari din cauza informațiilor și operațiunilor pe care le-a dezvăluit rușilor și care au fost compromise. Așadar, le ajunge să reușească o singură dată. Pot greși de 50 sau 100 de ori, dar dacă reușesc să infiltreze un singur agent foarte bun în guvernul vostru, asta e tot ce le trebuie. Asta îi face redutabili. Dar sunt o țintă ușoară în sensul că corupția lor se infiltrează în tot ceea ce fac.

Și ofițerii de informații ruși inteligenți s-au săturat. Nu vor să aibă nimic de-a face cu asta. Vor o viață mai bună pentru copiii lor. Vor o viață mai bună pentru familiile lor și pentru ei înșiși. Și astfel, acest mesaj va rezona întotdeauna în Occident. Le putem oferi o viață mai bună. Democrațiile funcționează. Serviciile de informații rusești sunt complet cinice în privința democrației și a libertății.

Pentru că Rusia nu a avut niciodată așa ceva, ei nu cred că cineva poate avea. Dar știm că, în cadrul serviciilor lor, mesajul rezonează. Știm că vor exista întotdeauna ofițeri ruși de informații dispuși să lucreze cu noi și să coopereze cu Occidentul. Așa că aceasta este cea mai mare forță a noastră.
 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro