UPDATE: Fostul șef al CNAS, Marian Burcea, arestat preventiv pentru 30 de zile / VIDEO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Șeful Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, în dosarul decontărilor fictive de la CNAS. Au mai primit manadate de arestare Alin Sergiu Costache, Nicolae Sergiu Ciobanu, Mihai Răzvan Mischie, Maria Costică şi Cristina Manta.UPDATE 23:30. Marian Burcea a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Decizia nu este definitivă.
Cuprins:
Au mai primit manadate de arestare Alin Sergiu Costache, Nicolae Sergiu Ciobanu, Mihai Răzvan Mischie, Maria Costică şi Cristina Manta.
Irina Adelina Geambaşu a primit arest la domiciliu, după ce judecătorul a respins propunerea de arestare preventivă.
UPDATE 22:50. Ordonanţa de reţinere a lui Marian Burcea a expirat, iar acesta a ieşit pentru scurt timp afară. Burcea a declarat că nu este vinovat şi că va face declarații într-o conferinţă de presă.
Şedinţele de judecată în care au fost dezbătute propunerile de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele celor 14 persoane implicate în dosarul deconturilor de la CNAS şi CASMB s-au încheiat.
Cei doi judecători de drepturi şi libertăţi urmează să stabilească ce măsură vor primi inculpaţii din acest dosar.
Au primit ordonanțe de reținere pentru 24 de ore șeful CNAS, Marian Burcea, acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat și folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, Ovidiu Munteanu, managerul Direcției Relații Contractuale și, respectiv, din 13 iulie 2017, președintele C.A.S.M.B, pentru abuz în serviciu, Ion Răzvan Geambașu, director executiv al Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului București, pentru abuz în serviciu și folosirea influenței generate de funcția sa de conducere, Lucian Vasile Bara, președintele C.A.S.M.B. până la 13 iulie 2017, pentru abuz în serviciu, Ion Ovidiu Mihăescu, managerul Direcției Control a CASMB, pentru abuz în serviciu și Alin Sergiu Costache, șef al Direcției Generale de Monitorizare Antifraudă din C.N.A.S, pentru complicitate la folosirea influenței.
Funcționarele din CASMB reținute sunt Gabriel Rodica Mocanu, Mina Elena Petrescu și Jeana Sardare, toate acuzate de 354 de fapte de complicitate la înșelăciune, fals informatic în formă continuată și permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în formă continuată.
DNA i-au reținut și pe fostul consilier al lui George Maior, fostul șef al Serviciului Român de Informații, pentru trei fapte de trafic de influență și pentru instigare la fapta de folosire a influenței în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice precum și pe Maria Costică, Irina Adelina Geambașu și Mihai Răzvan Mischie, reprezentanți legali ai unor societăți prestatoare de servicii medicale, ambii cercetați pentru cel puțin 17 fapte de înșelăciune.
Avocata reținută de DNA în acest caz este Cristina Manta și este acuzată de 18 fapte de complicitate la fapta de înșelăciune.
Judecați pe loturi
Din cauza numărului mare de persoane reținute Curtea de Apel București a stabilit judecarea propunerilor de arestare preventivă în două dosare.
Astfel judecătorul de drepturi și libertăți Grațiela Constantin, va decide privindu-i pe Mocanu, Petrescu, Sardare, Bara, Munteanu, Mihăescu și Ion Geambaşu, în vreme ce magistratul Mihai Paul Cozma va stabili cu privire la Irina Geambașu, Burcea, Costache, Ciobanu, Mischie, Costică și Manta.
Ciobanu, trei fapte de trafic de influență
Surse judiciare au precizat pentru Libertatea.ro că fostul consilier al fostului șef al SRI ar fi acuzat de trei acte materiale ale faptei de trafic de influență, în sensul că ar fi promis că poate interveni la factori de decizie din CNAS pentru favorizarea unei firme interesate.
Sursele citate punctează că promisiunea de intervenție de referea la directorul CNAS, Marian Burcea.
Mai precis spun sursele citate, dosarul ar fi fost declanșat de denunțul reprezentantei uneia dintre firmele care dorea să obțină contracte cu casa privind servicii de îngrijire la domiciliu.
Aceasta ar fi explicat procurorilor anticorupție în detaliu mecanismele de fals și fraudare a banilor destinați acestui segment, respectiv cel al îngrijirii la domiciliu.
Aceleași surse afirmă că luni bune denunțătoarea ar fi colaborat cu anchetatorii și ar fi purtat tehnică de înregistrare ambientală, producând astfel probele necesare procurorilor DNA pentru demararea dosarului.
Avocații neagă, clienții merg la beciul domnesc
Unul dintre avocații celor reținuți arată că faptele nu s-au petrecut așa cum spun procurorii, ci că în realitate colaboratorii DNA ar fi făcut acte de instigare la adresa celor implicați în dosar.
Acesta precizează că în cazul lui Ciobanu acesta nu ar fi pomenit vreodată că intervine la șeful Casei naționale de asigurări de sănătate, ci ar fi cerut strict împrumut niște sume de bani de la unul dintre colaboratorii DNA, din acest caz.
Urmare audierilor de joi noapte cei patru au fost reținuți pentru 24 de ore și duși la arestul central al Poliției Capitalei.
Vineri, procurorii DNA ar putea cere arestarea preventivă pentru 30 de zile pentru aceștia, la un judecător de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel București, competența acestei instanțe fiind atrasă de avocata reținută în dosar.
Medicamente de 7 milioane de euro decontate pe spatele unor pacienți fictivi
Gruparea cercetată este amplă și bine ermetizată, faptele acestora fiind de a luare și dare de mită, trafic de influență, constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune, abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual și fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic.
Toată această gamă de fapte a fost comisă în perioada ianuarie 2016 - august 2017, în legătură cu circuitul de decontare a serviciilor de îngrijiri medicale de către Casa de asigurări de sănătate a municipiului București, potrivit surselor citate.
Aceleași surse arată că activitățile s-ar fi desfășurat pe trei paliere.
Un palier semnificativ este cel ce privește fraudarea unor sume de bani substanțiale din fondurile Casei de asigurări de sănătate a municipiului București (CSAMB), prin decontarea unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive pe baza a sute dosare medicale întocmite în fals.
În toate aceste fapte au fost implicați funcționari din cadrul CASMB , sub protecția unor persoane din conducerea instituției, dar și din conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Au existat numeroase situații în care, spun sursele, prioritate la aprobare și decontare au avut dosarele medicale cu pacienți fictivi, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu erau refuzați.
Cei implicați încercau să își acopere urmele pentru evitarea depistării fraudelor ce se făceau , și lunar dăddeau raportări de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse și șterse date din sistemul informatic unic integrat al CNAS prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate.
Prejudiciul adus bugetului Casei este de aproximativ 13.200.000 lei (circa 3 milioane euro).
Citește și: Prognoza meteo pentru luna septembrie. Zonele în care termometrele vor arăta 34 de grade
