Sindicaliștii pregătesc atacarea ordonanței-trenuleț la Curtea Constituțională. Contractele colective au fost anulate retroactiv, iar concediile neluate nu sunt plătite

Ce nemulțumiri au sindicaliștii

Blocul Național Sindical (BNS) a depus la Avocatul Poporului o petiție prin care solicită atacarea actului, aducând mai multe argumente juridice.

Sindicaliștii argumentează că eliminarea sporurilor negociate prin contracte colective de muncă e retroactivă și ilegală, deoarece intervine într-o negociere între părți.

De asemenea, compensarea doar cu timp liber a orelor suplimentare este și ea neconstituțională în cazurile unde acest lucru nu este posibil, deoarece este echivalentă cu munca forțată.

Iar neplata zilelor de concediu neluate încalcă și ea mai multe tratate internaționale, plus o serie de directive europene și decizii ale Curții de Justiție de la Luxemburg.

Renate Weber, mandat expirat

Avocatul Poporului este acum Renate Weber, anterior europarlamentar PNL, dar mandatul acesteia a expirat din vara anului.

În caz contrar, sindicaliștii sunt pregătiți să atace actul normativ în instanțele de judecată, imediat ce Guvernul va plăti primele salarii pe ianuarie, cu bonusuri tăiate.

Astfel, se va putea dovedi interesul legitim al celor afectați și calitatea procesuală, ceea ce va permite mai departe sesizarea de către instanțe a CCR.

Demersul vine după ce polițiștii au ieșit în stradă în privința orelor suplimentare ce nu se vor mai plăti și după proteste ale angajaților din Parlament, care acuză că sunt concediați fără a exista analize concrete, în timp ce pilele rămân în funcții.

Recomandări

România e printre „obiectivele” lui Vladimir Putin, după încheierea războiului din Ucraina, într-o analiză din presa franceză

Ce probleme au fost reclamate

Sindicaliștii consideră că prevederile ordonanței încalcă grav atât Constituție României, cât și o serie de legi și convenții internaționale.

BNS reclamă încălcarea articolului 40 din Constituție, respectiv dreptul la libertatea de asociere. Mai precis, este vizat faptul că ordonanța încalcă drepturile colective obținute deja prin negocieri.

„Una din principalele încălcări ale acestui drept fundamental consta în interzicerea posibilității sindicatelor de a negocia contracte colective de muncă pentru anul 2025. Prin suspendarea efectelor unor drepturi negociate colectiv, cum ar fi sporurile, majorările salariale și beneficiile prevăzute în contractele colective de muncă aflate în vigoare, statul împiedică sindicatele să își îndeplinească rolul de protecție a intereselor membrilor lor”, se arată în petiție.

Astfel, statul este acuzat de „imixtiune directă și disproporționată” în domeniul rezervat doar partenerilor sociali.

În acest caz, statul este atât angajator, cât și legiuitor.

Drepturile câștigate nu pot fi anulate din pix

Conform BNS, din cauza acestei ingerințe, sindicatele „sunt transformate în entități pur formale, lipsite de capacitatea de a influența în mod real raporturile de muncă”.

Recomandări

Horațiu Potra și oamenii lui erau hotărâți să semene haos în București. Parchetul, despre scopul grupării: „Un atac care poate fi considerat de tip terorist”

Sindicaliștii mai menționează o decizie a CCR din trecut, respectiv 872/2010, care statuează că drepturile câștigate prin contracte colective de muncă nu pot fi modificate unilateral de către stat fără respectarea principiilor constituționale.

Astfel, imixtiunea Guvernului anulează contractele colective de muncă deja negociate. „Toate clauzele care prevăd ajustări salariale, sporuri suplimentare sau alte beneficii sunt golite de conținut”, susține BNS.

Doar că, odată cu ordonanța-trenuleț au fost eliminate drepturile câștigate, ceea ce face ca acest lucru să fie de fapt o aplicare retroactivă, iar acest lucru este interzis de articolul 15 din Constituție, mai acuză sindicatele.

Pleacă angajații de la companiile de stat

Pe lângă bugetari, ordonanța-trenulet afectează contractele colective și de la companiile de stat, care vor ajunge în situația de a-și pierde angajații, care vor pleca la salarii mai bune, consideră sindicatele.

„În sectorul privat, mai ales în societățile comerciale cu capital majoritar de stat, măsura afectează direct competitivitatea companiilor. Fără posibilitatea de a adapta salariile și beneficiile la cerințele pieței, aceste companii vor pierde forța de muncă calificată în favoarea altor angajatori, inclusiv din străinătate”, se arată în plângere.

Recomandări

Ratingul lui Călin Georgescu a obosit pe Realitatea Plus. Televiziunea a pierdut telespectatori în primele două luni ale anului

Cele mai profitabile companii de stat, precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica și Transelectrica activează pe piața liberă.

Angajații de la uraniu pierd antidotul zilnic și primele

Sindicatul dă și câteva exemple: la Fabrica de Uraniu de la Feldioara hrana antidot pentru lucrul în mediu radioactiv urma să se majoreze cu 20 de lei pe zi pentru cei 286 de angajați, pentru compensarea inflației. În urma ordonanței-trenuleț aceștia pierd sumele, adică un total de 2,8 milioane de lei.

De asemenea, pierd tichetele de vacanță de 2.500 de lei pe an pe angajat, cu o pierdere totală de 715.000 de lei. De asemenea, pierd două prime anuale: cea de sfârșit de an și cea de productivitate, în total alte 2,3 milioane lei.

Un alt exemplu este la Centrul Național de Management al Apei Grele, unde ordonanța-trenuleț ajunge să diminueze salariile prin continuarea raportării la un nivel virtual de 2.876 de lei, față de un salariu minim brut de 4.050 de lei, ceea ce înseamnă că este asigurată salarizarea cu doar 71% din salariul legal.

BNS precizează că decizia CCR din 2010 statuează că drepturile câștigate nu pot fi anulate.

Dreptul la muncă și compensare echitabilă

O altă problemă semnalată o constituie încălcarea dreptului la muncă și obligația statului de a garanta condiții echitabile.

Sunt vizate aici:

• înghețarea salariilor la nivelul lunii noiembrie 2024, indiferent de contractele colective sau individuale în vigoare
• eliminarea posibilității de negociere
• compensarea exclusiv prin timp liber a muncii suplimentare, în condițiile în care anumite instituții sunt oricum subdimensionate
• blocarea ocupării posturilor vacante.

Directiva privind timpul de lucru, încălcată de stat

Aici e dată ca exemplu situația angajaților din sistemul penitenciar, unde deficitul de personal este combinat cu imposibilitatea de a compensa salariații, ceea ce mai departe le afectează sănătatea, conform sindicaliștilor.

Conform BNS, neplata orelor suplimentare încalcă atât Constituția, cât și Directiva 88/2003 privind timpul de lucru și contravine și obligațiilor asumate de România prin ratificarea Cartei Sociale Europene.

Conform sindicaliștilor, neplata orelor suplimentare cuplată cu imposibilitatea luării liberelor este echivalentă cu o „expropriere a timpului și efortului salariatului, fără o contraprestație din partea angajatorului”, ceea ce înseamnă practic muncă forțată, lucru interzis de Constituție.

Concedii neluate și neplătite

Tot legat de timpul de lucru, ordonanța-trenuleț anulează plata de către Guvern a zilelor de concediu pentru anul 2025, în cazul în care salariații sunt concediați.

Or, acest lucru încalcă Directiva 88/2003 și mai multe decizii ale Curții Europene de Justiție, conform sindicatelor.

Restrângerea drepturilor trebuie făcută doar prin lege

Concomitent, sindicatele acuză că restrângerea de drepturi trebuie făcută doar prin lege, așa cum a fost cazul în timpul pandemiei.

Restrângerea trebuie să fie:

• exclusiv prin lege
• justificată de un scop legitim
• proporțională cu scopul.

Numai că Guvernul nu a demonstrat necesitatea restrângerii drepturilor, măsurile nu sunt proporționale, iar dreptul la muncă și condiții echitabile este golit de conținut, arată BNS.

Urmărește-ne pe Google News