Termocentrala Turceni a fost oprită din cauza unui cazan fisurat, în timp ce consumul riscă să atingă 7.000 MW

Termocentrala Turceni producea 220 MW

Potrivit informațiilor venite din piața de energie, conducerea complexului a luat decizia unei închideri controlate a termocentralei Turceni până luni. Cauza acestei opriri bruște este un cazan fisurat, o defecțiune tehnică din cauza căreia sistemul energetic va fi lipsit de o capacitate de 220 MW. Situația complică eforturile de echilibrare a rețelei, mai ales că producția din alte surse esențiale este deja puternic afectată de condițiile meteorologice extreme.

„Grupul energetic nr. 5 – S.E. Turceni a fost oprit programat în jurul orei 1.00 în urma apariției unei neetanșeități în circuitul apă-abur al cazanului, care a determinat retragerea grupului din exploatare.
Oprirea s-a realizat în condiții de siguranță, cu respectarea procedurilor în vigoare și informarea Dispecerului Energetic Național (DEN). Se estimează remedierea defecțiunii și repunerea grupului în paralel cu Sistemul Energetic Național luni, 24 august 2026, în jurul orei 15.00”, a transmis Complexul Energetic Oltenia.

Vârfuri de consum de 7.000 de megawați pe timpul serii

În ciuda pierderii capacității de la Turceni, autoritățile dau asigurări că echilibrul energetic al țării nu este în pericol imediat. Secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi a explicat că situația este sub control, deși consumul va fi uriaș. Din cauza temperaturilor ridicate persistente și a utilizării la nivel național a aparatelor de aer condiționat, România ar putea atinge vârfuri de consum de aproximativ 7.000 MW, în special în orele serii.

„În zilele următoare vom avea, datorită caniculei, probabil seara, vârfuri de consum în jurul de 7.000 de megawați, dar se anunță și o producție eoliană mai bună. În această săptămână suntem mobilizați cu toate capacitățile de producție la maxim, mai ales producția pe gaz. Avem o bună producție din cărbune. Fotovoltaicul ne ajută foarte mult în timpul zilei, nemaifiind în bandă nuclearul și exporturile la prețuri mici sau prețuri negative s-au redus. Sigur că totul ține de cât de lungă va fi această perioadă de secetă, care ne obligă, prin scăderea debitului Dunării și a nivelului apei lângă Cernavodă, să ținem închise reactoarele nucleare din motive de siguranță. În acest moment sunt disponibilități pe piața regională. Sigur că e deja un lucru foarte cunoscut, a mai fost spus public, l-a explicat și domnul prim-ministru, că principalul furnizor, nu doar pentru România, ci și pentru Serbia, este Bulgaria, dar nu doar din Bulgaria, din toată piața regională. Prețurile sunt similare cu prețul zilei următoare din România, cu PZU, ceea ce înseamnă că, din acest punct de vedere, fie că se cumpără de pe PZU românesc, fie din cel regional, impactul pe industrie și pe consumatorii finali este același”, a declarat Cristian Bușoi, într-o conferință la Ministerul Energiei.

Oficialul a subliniat că absolut toate capacitățile de producție funcționale sunt mobilizate la maximum pentru a acoperi cererea, bazându-se în prezent pe o producție foarte bună din gaze naturale și cărbune. Pe parcursul zilei, producția fotovoltaică ajută enorm la susținerea sistemului, iar meteorologii și specialiștii în energie se așteaptă și la o producție eoliană mai bună în perioada imediat următoare.

Reactoarele nucleare de la Cernavodă, afectate de secetă

Un alt punct vulnerabil al sistemului energetic în această perioadă este producția de energie nucleară. Seceta prelungită care a lovit România și restul Europei a dus la scăderea drastică a debitului Dunării. Nivelul scăzut al apei în zona Cernavodă a obligat autoritățile să țină închise reactoarele nucleare din motive stricte de siguranță. Această absență a energiei nucleare „în bandă” – care oferă de obicei o producție constantă și ieftină – obligă sistemul să se bazeze pe surse alternative și pe importuri.

Conform Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost staționar la valoarea de 1.350 metri cubi/secundă, sub media multianuală a lunii august de 3.900 metri cubi/secundă.

Importurile salvează deficitul, fără restricții pentru industrie

În acest moment, energia care lipsește din producția internă este compensată prin achiziții de pe piața regională, principalul furnizor pentru România, dar și pentru țări vecine precum Serbia, fiind Bulgaria. Potrivit datelor, România a importat din Bulgaria, în ultimele 30 de zile, 551 GWh. Prețurile la nivel regional sunt similare cu cele de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) din România, astfel încât impactul financiar asupra consumatorilor finali este amortizat.

De asemenea, în ciuda contextului tensionat, oficialii Ministerului Energiei precizează că nu există în prezent niciun motiv pentru a solicita limitarea consumului marilor jucători industriali. Din punct de vedere strategic, reprezentanții statului recunosc însă că România ar avea cel mai mult de câștigat dacă energia consumată ar fi produsă și achiziționată integral pe plan intern.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro