Sistemul medical privat, venituri-record de 15 miliarde de lei în anul pandemiei. Aproape un leu din cinci plătiți la privat este câștig net
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Piața serviciilor medicale private a consemnat în anul 2020 venituri totale de aproape 15 miliarde de lei, pe fondul cererii mari pentru testare și a cererii crescute, generate de transformarea spitalelor publice în spitale Covid, potrivit unei estimări a compaiei de consultanță financiară KeysFin.
Cuprins:
Nivelul este unul record și vine după ce în 2019 cifra de afaceri se ridica la 14 miliarde de lei, cu 18% peste nivelul generat în 2018 și cu 330% peste cel înregistrat în 2010.
Mai mult, rezultatul net pe 2019 – adică profit minus pierderile nete - al furnizorilor de servicii medicale private a crescut cu 30% față de 2018 și a fost de aproape 37 de ori (+3.570%) mai mare decât în 2010.
Cum câștigul net a fost de 2,6 miliarde de lei la venituri de 14 miliarde de lei, asta înseamnă o marjă netă de 18,5%. Astfel, aproape 2 lei din 10 cheltuiți în sistemul privat de sănătate se duc în profitul clinicilor și spitalelor.
Românii preferă calitatea și aparatura performantă
Potrivit KeysFin, creșterile vin datorită condițiilor pe care pacienții români le găsesc în spitalele private: calitatea serviciilor oferite, aparatura performantă și condițiile spațiilor de consult, tratament și intervenții.
Numărul companiilor care oferă servicii medicale a crescut de la 21.300 în 2019 la 22.500 în anul 2020.
Numărul de angajați din acestea era de 77.000 la final de 2019.
Care sunt cele mai mari rețele private
- Centrul Medical Unirea, care activează sub brandul Regina Maria, este pe primul loc, cu o cifră de afaceri de 565 de milioane de lei
- MedLife este în pe locul al doilea, cu venituri anuale de 465 de milioane de lei
- Sanador ocupă ultima treaptă a podiumului, cu 357,5 milioane de lei.
Primele 10 companii adună în total 21,5% din piață.
Datele sunt pentru anul 2019.
Sistemul de stat, nepregătit
KeysFin notează că majoritatea guvernelor europene au fost prinse pe picior greșit de pandemie, însă arată că un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI) precizează că România a acordat cel mai mic procent din PIB între statele din regiune pentru combaterea efectelor pandemiei.
Țara noastră a acordat 5,4% din PIB pentru cheltuieli suplimentare, venituri la care a renunțat și datorii din garanții, față de Bulgaria (6,7% din PIB), Ungaria (8,5%), Polonia (11,7%) și Cehia (20% din PIB).
Statele dezvoltate precum Germania și Italia au alocat măsurilor fiscale de combatere a efectelor COVID 19 peste 30% din PIB.
Într-un context în care tehnologia, telemedicina sau inteligența artificială joacă un rol din ce în ce mai important în ceea ce se definește a fi new healthcare și având în vedere avantajul competitiv al României prin existența know-how-ului atât în software cât și medicină, apare acum oportunitatea ca România să-și reclădească infrastructura sanitară.
Roxana Popescu, directorul KeysFin:
Schemă public-privată?
Totuși, aceasta spune că rămâne de văzut ce se va întampla cu sistemul public de sănătate. Roxana Popescu spune că o schemă public-privată care să răspundă real, pe termen mediu și lung, cererii tot mai mari de servicii medicale este necesară.
USR a avut în programul electoral o astfel de propunere. Programul de Guvernare al Guvernului Cîțu nu are explicit o astfel de schemă prevăzută, dar menționează o nouă lege a sănătății și ”dreptul de a alege în sănătate”, pe modelul Pilonului 2 și Pilonului 3 de pensii private.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
