Europa, divizată în privința războiului din Ucraina: cine susține Kievul, cine vrea pace cu orice preț. Unde se plasează România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR) a publicat miercuri rezultatele unui sondaj care arată că unele dintre națiunile europene, deși își declamă sprijinul pentru Ucraina, sunt pentru parafarea unei păci cu Rusia chiar și în defavoarea Kievului. România a fost una din cele zece țări unde s-a desfășurat studiul.
Sondajul ECFR, desfășurat la mijlocul lunii mai în zece state europene - nouă țări membre ale UE (Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania şi Suedia), plus Marea Britanie - a dezvăluit că, deşi Ucraina continuă să se bucure de susţinere, preocupările europene s-au mutat de la evenimentele de pe câmpul de luptă la impactul pe scară largă al conflictului: creșterea inflației, explozia preţurilor la energie şi criza alimentară.
Rezultatele sondajului relevă și o diferență tot mai mare între pozițiile declarate ale guvernelor europene și starea de spirit a publicului din țările lor.
Marele clivaj care se profilează este între cei care doresc să se pună capăt războiului cât mai repede posibil - și cu orice preț pentru Ucraina - și cei care vor să continue lupta până când Rusia va fi învinsă.
Consens în privința agresorului
Europenii nu sunt divizați în ceea ce privește pe cine să dea vina pentru război - trei sferturi știu și spun că Rusia este responsabilă pentru conflict. Nici în legătură cu cine reprezintă principalul obstacol în calea păcii - două treimi indică Rusia. Singura excepție este Italia, unde opiniile cetățenilor sunt strâns echilibrate în ceea ce privește faptul că Ucraina și Occidentul reprezintă cel mai mare obstacol în încheierea unei păci.
În general, europenii nu ezită de ce parte se află: ei doresc ca Ucraina să învingă. Și sunt gata să o ajute să se apere.
Mai mult, noul sondaj al ECFR arată că majoritatea europenilor sunt gata să dea dovadă de solidaritate cu Ucraina, sub forma acordării de asistență economică, a trimiterii de arme, a susținerii aderării la UE și a acceptării de refugiați.
În același timp, ei susțin măsuri dure împotriva Rusiei, inclusiv aplicarea de sancțiuni economice, încetarea importurilor de combustibili fosili și desfășurarea de trupe în Europa de Est (dar nu în Ucraina).
Dar, deși acuză Rusia pentru război și speră într-o victorie ucraineană, statele și societățile europene sunt împărțite în ceea ce privește modul în care văd sfârșitul războiului.
Pace vs dreptate
Teoretic, toate guvernele europene sunt de acord că este exclusiv de competența ucrainenilor să decidă când să oprească războiul și să convină asupra formei păcii. Dar în sondaj apar diviziuni clare atunci când cetățenii sunt puși să aleagă dacă Europa ar trebui să încerce să pună capăt războiului cât mai curând posibil - chiar dacă aceasta înseamnă ca Ucraina să facă concesii - sau dacă obiectivul cel mai important este pedepsirea Rusiei pentru agresiunea sa și restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei - chiar dacă un astfel de drum duce la un conflict prelungit și la mai multă suferință umană.
Aceste rezultate îi plasează pe europeni în două grupuri opuse: o tabără a păcii și o tabără a dreptății. Susținătorii taberei Păcii vor pace acum, chiar dacă asta înseamnă ca Ucraina să cedeze din teritorii. Tabăra Dreptății consideră că numai o înfrângere clară a Rusiei poate aduce pacea.
În cele zece țări analizate, o treime (35%) dintre respondenți se află în tabăra Păcii și o cincime (22%) aparțin taberei Dreptății. O altă cincime (20%) refuză să aleagă între Pace sau Justiție, dar susține totuși în mare măsură acțiunile UE ca răspuns la războiul Rusiei din Ucraina. Membrii acestui grup oscilant împărtășesc sentimentele antirusești ale taberei Dreptății, dar sunt, de asemenea, îngrijorați de o escaladare a conflictului - ca și cei din tabăra Pace. În lunile următoare, presiunea va crește asupra acestui al treilea grup pentru a se poziționa. Opiniile lor - și voturile lor - ar putea fi cruciale pentru a determina următorii pași ai Europei, se arată în concluziile studiului.
Tabăra Păcii este susţinută cel mai mult de italieni, 52% dintre aceştia alegând această opţiune, în timp ce respondenţii polonezi sunt cei care susţin cel mai mult tabăra Dreptăţii, 41% dintre ei prioritizând pedepsirea Rusiei şi restaurarea integrităţii teritoriale a Ucrainei.
În ciuda graniţei terestre cu Ucraina, opinia predominantă printre români este că ar trebui obţinută pacea cât mai repede posibil, chiar dacă asta ar duce la pierderi teritoriale pentru Ucraina. 42% se aliniază cu tabăra Păcii în România.
Polonia este singura ţară participantă la sondaj în care cea mai populară opinie este că pedepsirea Rusiei pentru agresiunea sa ar trebui să fie o prioritate imediată.
Polonia și România, la poluri opuse
Studiul ECFR arată diferențe semnificative între Polonia și România, deși ambele state au graniță cu Ucraina, găzduiesc un număr mare de refugiați și, din punct de vedere istoric, sunt suspicioase și ostile față de Rusia.
Chiar dacă guvernele de la Varșovia și București se numără printre principalii susținători ai Kievului, cetățenii Poloniei și României manifestă atitudini foarte diferite față de război. 83% dintre polonezi acuză Rusia pentru conflict; în România, doar 58% o fac. 74% dintre polonezi consideră Rusia ca fiind cel mai mare obstacol în calea păcii, în timp ce în România, doar 42%.
De asemenea, cele două țări se află la poluri opuse în ceea ce privește preferința lor pentru pace sau dreptate. Polonia este singura țară din sondaj în care tabăra Dreptății prevalează în mod clar asupra taberei Păcii (41% vs 16%). În schimb, România - alături de Franța, Germania, Italia, Suedia și Spania - prezintă o preferință clară pentru Pace în detrimentul Dreptății (42% vs 23%).
În Polonia, 77% dintre cetățeni doresc să întrerupă toate legăturile economice cu Rusia, în timp ce în România, doar 45% doresc acest lucru.
74% dintre polonezi susțin încetarea completă a importurilor de combustibili fosili din Rusia, față de 51% în România. În mod similar, 71% dintre polonezi - spre deosebire de doar 39% în România - doresc să întrerupă toate legăturile diplomatice cu Rusia. Iar 73% dintre polonezi - față de doar 40% dintre români - susțin încetarea tuturor contactelor culturale cu Rusia.
Polonezii și românii diferă și în ceea ce privește puterea solidarității pe care o simt față de Ucraina. De exemplu, 71% dintre polonezi - și numai 54% dintre români - susțin acordarea unui ajutor economic mai mare Ucrainei.
71% dintre polonezi sunt de acord ca țara lor să primească un număr mai mare de refugiați din Ucraina, în România, doar 64% susțin această măsură, plasând țara noastră la coada celor 10 state care au luat parte la sondaj.
În ceea ce privește problema trimiterii de arme suplimentare în Ucraina, 78% din Polonia sunt în favoarea acestei măsuri, față de doar 46% în România.
Cele două țări diferă cel mai puternic în ceea ce privește ideea de a trimite trupe în Ucraina: Polonia este printre puținele țări în care sprijinul pentru această opțiune prevalează asupra opoziției față de ea, cu 46% vs 30%; românii se opun trimiterii de trupe, cu 44% vs 26%.
Unde sunt apropiate ca procente România și Polonia: părerea oamenilor că guvernele țărilor lor se concentrează mai mult pe războiul din Ucraina decât pe problemele propriilor cetățeni.
Sondajul ECFR a fost realizat de Datapraxis şi YouGov, între 28 aprilie şi 11 mai 2022, pe un eșantion total de 8.172 de respondenți.
Foto principală: Profimedia Images
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia
