Statele Unite au fost „umilite” de Iran, spune cancelarul german Friedrich Merz: „Trump a intrat în război fără nicio strategie”

Iranul „negociază foarte abil” și s-a dovedit mai puternic decât se aștepta

„Americanii au intrat într-un război fără să aibă vreo strategie evidentă”, a spus Merz, citat de The Telegraph. Liderul german a adăugat că Iranul „negociază foarte abil” și a avertizat asupra riscurilor intervențiilor militare fără un plan de retragere bine pus la punct: „Problema cu conflictele de acest tip este întotdeauna: nu trebuie doar să intri, ci trebuie să știi și cum să ieși. Am văzut asta foarte dureros în Afganistan timp de 20 de ani. Am văzut-o în Irak.”

Merz a subliniat că Iranul a reușit să se dovedească mai puternic decât se aștepta, în timp ce Statele Unite nu au o strategie „cu adevărat convingătoare” în negocieri. El a mai acuzat Gărzile Revoluționare Iraniene că „umilesc o întreagă națiune”.

Tensiuni tot mai mari între SUA și Europa, alimentate de disputele legate de Iran.

Totodată, cancelarul german a reiterat propunerea de a desfășura dragoare germane pentru a contribui la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic pentru transportul de petrol. Această propunere vine în contextul tensiunilor tot mai mari între SUA și Europa, alimentate de disputele legate de Iran.

Criza economică din Europa se agravează pe fondul conflictului SUA-Iran, arată publicația Politico. Prețurile la energie cresc, iar liderii UE se tem de o criză politică ce ar putea alimenta populismul.

„Costurile energiei duc la creșterea prețurilor la alimente, transport și locuințe, afectând cel mai mult gospodăriile cu venituri mici și medii”, a declarat Seamus Boland, președintele Comitetului Economic și Social European, pentru Politico.

El a mai adăugat: „Din punct de vedere politic, asta creează un spațiu pentru neîncredere – nu doar față de guvernele naționale, ci și față de capacitatea instituțiilor europene de a proteja cetățenii de șocurile externe”.

România, Bulgaria, Franța și Germania, date ca exemplu

Această situație alimentează nemulțumiri care ar putea favoriza partidele populiste de extremă dreapta, cum ar fi Adunarea Națională din Franța. Alegerile prezidențiale din 2027 ar putea aduce o schimbare politică majoră dacă acest partid ajunge la putere, ceea ce ar genera un efect de domino în întreaga Europă.

„Franța este miza cea mare. Dar nu reprezintă semnalul că centrul Europei se prăbușește”, scriu cei de la Politico, care dau ca exemplu și situațiile din România, Bulgaria sau Germania.

Donald Trump, părăsit de cei mai apropiați aliați

Aliații tradiționali ai SUA se distanțează tot mai vizibil de Donald Trump, pe fondul unei politici externe imprevizibile și conflictuale, marcate de războiul din Iran, care pare că nu se mai termină. Semnalele indică o erodare a influenței americane și o tendință de izolare globală, a relatat Blick.

Regatul Unit: Deși este considerat cel mai apropiat aliat istoric, Londra a fost criticată public de Trump pentru întârzierea aprobării utilizării bazelor britanice în atacurile împotriva Iranului, semnalând o reticență clară față de escaladarea militară.

Germania și Franța (Nucleul dur al UE): Aceste state s-au îndepărtat semnificativ de pozițiile americane, în special după votul controversat de la ONU din februarie 2025 (când SUA s-au aliniat Rusiei împotriva unei rezoluții privind Ucraina). Diplomații europeni vorbesc acum despre o strategie de „protecție” față de SUA și despre necesitatea unui „Plan B” care să funcționeze fără Washington.

Canada: S-a numărat printre țările care au votat tot mai rar alături de SUA în cadrul Adunării Generale a ONU, marcând o ruptură față de agenda „America First”.

Japonia și Coreea de Sud: Deși rămân parteneri strategici în Asia, ambele state și-au diminuat alinierea automată cu deciziile Casei Albe în 2025 și 2026, pe fondul temerilor privind impredictibilitatea acordurilor de apărare.

Condițiile puse de Iran americanilor pentru a deschide Strâmtoarea Ormuz

În paralel, conform unui raport publicat de Axios, Iranul a propus recent o nouă inițiativă de pace care prevede redeschiderea Strâmtorii Ormuz, amânând însă negocierile asupra programului său nuclear.

Oferta, transmisă prin intermediul unor mediatori pakistanezi, semnalează o divizare în rândul conducerii de la Teheran privind măsura în care sunt dispuși să răspundă cererilor Washingtonului.

Teheranul condiționează redeschiderea Strâmtorii Ormuz de încetarea imediată și definitivă a războiului. În timp ce Iranul încearcă să amâne discuțiile sensibile privind programul său nuclear pentru o etapă ulterioară, Casa Albă a transmis ferm că președintele american deține controlul negocierilor și nu va accepta niciun acord care să permită Iranului obținerea armelor nucleare.

Doi oficiali americani au confirmat pentru Axios primirea propunerii, însă Washingtonul nu a luat încă o decizie. „Acestea sunt discuții diplomatice sensibile, iar SUA nu vor negocia prin intermediul presei”, a declarat Casa Albă, citată de publicație.

Fostul președinte Donald Trump, într-un interviu acordat postului Fox News pe 26 aprilie 2026, a reiterat că proliferarea nucleară rămâne o linie roșie: „Ei știu ce trebuie să conțină acordul. E foarte simplu: nu pot avea o armă nucleară; altfel, nu avem de ce să ne întâlnim.”

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE