Statul român plătește chirii de milioane de euro, dar ține clădiri goale. Cazul Registrului Comerțului și al „băiatului deștept” de la PSD

Două milioane de euro au intrat în conturile unei firme controlate de un fost deputat PSD. În paralel, alte instituții ale statului închiriază la Iași sedii centrale către privați, iar administrația locală deține proprietăți care, cu unele îmbunătățiri, s-ar preta la activități cu publicul. 

Cazul de la Iași nu este singular: Registrul Comerțului plătește lunar circa 280.000 de euro pentru sediile închiriate de oficiile din toată țara. Aproape jumătate din această sumă ajunge la două firme din București, în timp ce în teritoriu valoarea unei chirii nu trece pragul de 12.000 de euro.

Clădirea de la Iași aparține firmei unui fost deputat PSD

Primul contract semnat de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul (ORCT) Iași cu RLC Trident SRL datează din decembrie 2006. Ulterior, prin contracte sau acte adiționale succesive, acordul a fost prelungit până în ianuarie 2028. 

În prezent, chiria lunară se ridică la 8.231 de euro (inclusiv TVA) pentru aproape 1.100 mp. Clădirea închiriată este ultracentrală, în apropiere de Piața Unirii. Lunar, ORCT mai achită comisioane de administrare de peste 350 de euro, conform unui răspuns al instituției transmis la solicitarea Libertatea.

În cei aproape 20 de ani, oficiul de la Iași a negociat periodic nivelul chiriei astfel că de la cei 10 euro/mp inițiali s-a ajuns la 6,3 euro/mp, sume fără TVA. Instituția a închiriat imobilul în urma unei proceduri de selecție prin negociere directă. Valoarea totală a plăților, până la finalul contractului, se va ridica la peste două milioane de euro. În paralel, ORCT a încercat să obțină un spațiu din patrimoniul statului, dar fără succes.

„Demersurile întreprinse de către oficiile Registrului Comerțului de pe lângă tribunale, în anii anteriori, au fost fără finalitate, din cauza faptului că nu există spații cu suprafețe mari (între 400 și 1200 mp) și cu dotări necesare unei instituții publice cu nevoi pentru spații de lucru cu publicul, spații de arhivare, camere tehnice pentru infrastructura IT etc., care să ne fie puse la dispoziție cu titlu gratuit”, susține ONRC.

La momentul primei închirieri, asociații RLC Trident erau Constantin Adăscăliței (deputat PSD la vremea respectivă) și omul de afaceri Elan Schwartzenberg. În 2012, acesta din urmă s-a retras din firmă. Ulterior, Adăscăliței s-a asociat cu diverse persoane.

ONRC plătește anual 3,3 milioane de euro pe chirii

Situația de la Iași nu este singulară. ONRC achită anual o sumă totală de 3,3 milioane de euro sub formă de chirii către diverse entități private. Potrivit unei situații prezentate de instituție, ONRC are 42 de oficii și 16 birouri teritoriale, iar doar în cazul a nouă dintre acestea nu este achitată chirie, spațiile fiind puse la dispoziție de primării sau tribunale.

Diferențele sunt semnificative: în timp ce în București se plătesc zeci de mii de euro lunar, în marile orașe din țară, chiria este de câteva ori mai mică. Cea mai mare chirie este de 92.000 de euro pentru o suprafață închiriată de 7.641 mp de la firma Estown Imobiliare, companie controlată de omul de afaceri Amir Dayan. Contractul pentru sediul din sectorul 3, unde funcționează ORCT București și ORCT Ilfov, este valabil până în august 2029. 

Al doilea cel mai mare contract este tot în Capitală, pentru sediul central al ONRC de pe bld. Unirii: 27.375 de euro pentru 2.881 mp. În acest caz, acordul de închiriere este semnat cu Scifa Rent Apartments, deținută de Sandu Feig. În top urmează un spațiu de 1.723 mp în Constanța: 11.630 de euro intră lunar în conturile firmei Kardinal Asset Management, companie deținută de Alezzi Holding, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari de pe litoral.

Alte chirii lunare cu o valoare fiecare de peste 5.000 de euro sunt achitate de ONRC pentru oficiile din Cluj (7.907 euro), Brașov (7.900 de euro), Timiș (6.570 de euro), Bacău (6.318 euro), Prahova (5.892 de euro), Sibiu (5.329 de euro), Mureș (5.166 de euro), Arad (5.142 de euro) și Dolj (5.000 de euro).

În răspunsul transmis Libertatea, reprezentanții ONRC spun că toate aceste contracte au o clauză de denunțare unilaterală: instituția poate rezilia acordul în 120 de zile în situația „în care i se va pune la dispoziție de către autoritățile centrale sau locale, cu titlu gratuit, un spațiu pentru desfășurarea activității”. ONRC adaugă că toate solicitările de-a lungul timpului au rămas fără ecou.

O estimare a instituției arată că ar fi necesare peste 42 milioane de euro pentru construirea de sedii aferente tuturor oficiilor din țară.

Poșta închiriază către privați un sediu ultracentral din Iași

În timp ce unele instituții plătesc chirii către privați, altele scot la închiriere propriile clădiri. La câteva sute de metri de actualul sediu al ORCT Iași se află clădirea Poștei: un imobil cu o amprentă la sol de aproape 1.000 mp și un teren de 2.500 mp. 

În toamna anului trecut, Poșta Română a demarat o procedură pentru închirierea proprietății. Au fost două firme care au depus oferte: o clinică medicală și o companie de dezvoltare imobiliară. Libertatea a întrebat recent care este stadiul licitației, dar oficialii Poștei păstrează secretomania. 

„Având în vedere că procedura de închiriere se află în plină desfășurare, comunicarea oricăror informații suplimentare care ar putea influența desfășurarea corectă, transparentă și nediscriminatorie a acesteia nu este posibilă în acest moment”, se arată într-un răspuns pentru care funcționarii Poștei au avut nevoie de 10 zile pentru a-l formula. 

La doi pași de această clădire este un imobil lăsat de Primăria Iași în paragină: un imobil cu o suprafață utilă de 1.000 mp și teren de 2.000 mp. Municipalitatea a achiziționat monumentul istoric în 2017, dar nu a reușit până în prezent să-i găsească o funcțiune, așa cum Libertatea a arătat într-un articol anterior.

Consiliul Județean Iași plătește o chirie de 15.000 de euro/lună

O altă situație de la Iași este cea a Consiliului Județean: instituția plătește circa 15.000 de euro pentru o clădire închiriată (2.250 mp) de la Casa Auto (companie a omului de afaceri Bogdan Pițigoi), deși are imobile în patrimoniu. Perioada de închiriere a început în toamna anului 2024 și este valabilă până la finalizarea lucrărilor la Palatul Administrativ din centrul Iașiului: modernizarea imobilului face obiectul unui proiect PNRR. CJ este pe punctul de a reveni la fostele birouri, relocarea urmând a fi făcută în această primăvară. 

Un imobil din patrimoniul CJ este Centrul Expozițional Moldova. Clădirea a fost inaugurată în 2010 după o investiție de aproape 10 milioane de euro cu fonduri europene.

Proiectul a fost însă ratat, iar impunătoarea clădire din cartierul CUG, de la marginea Iașiului, a găzduit doar 11 evenimente. Lipsa de întreținere a dus la degradări în mod continuu la care autoritățile locale au asistat pasiv și, în final, au pus lacăt pe ușă. 

Model de bună practică: Poliția Iași a operaționalizat o clădire părăsită 

În 2008, presa ieșeană relata despre „un tun financiar”: Oficiul de Cadastru, condus la vremea respectivă de un apropiat al fostului ministru Relu Fenechiu (Mugur Cozmanciuc, fost deputat), a achiziționat un imobil de la un alt apropiat al liberalului (omul de afaceri Michael Nseir), fiind vorba despre clădirea Moldoplast, așa cum este ea cunoscută ieșenilor. Instituția a achitat 3 milioane de euro, dar nu s-a mutat vreodată în acea clădire. Unul dintre motivele invocate a fost că nivelul costurilor pentru reabilitare ar fi fost foarte mari. 

După pandemie, Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Iași a solicitat clădirea din patrimoniul statului și, într-un final, a fost emisă și hotărârea de guvern pentru transferul bunului de la cadastru la Ministerul Afacerilor Interne (2022). Ulterior, cu doar 1,9 milioane de lei și într-un timp foarte scurt, IPJ Iași a modernizat imobilul și, în prezent, în clădire funcționează Serviciul Rutier și două secții de poliție.

Astfel, spre deosebire de alte instituții, Poliția a valorificat un imobil abandonat, iar acest lucru arată că problema nu este lipsa spațiilor, ci modul în care acestea sunt administrate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro