Cu ce se ocupă acum fiica avocatului din Brașov care a plătit un asasin să-i ucidă mama: „Am trăit o Apocalipsă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Avocatul brașovean Victor Teodorescu a fost condamnat, în 2012, la 25 de ani de închisoare pentru instigare la omor calificat, o infracțiune care a șocat întreaga comunitate. Teodorescu a fost acuzat că, în martie 2011, l-a convins pe Erwin Victor Preșmereanu să îi ucidă soția, Violeta Teodorescu, pentru a obține o poliță de asigurare de 150.000 de euro. Crima, comisă cu 25 de lovituri de cuțit și levier, a avut loc pe 29 martie 2011, în locuința victimei.
Cazul a luat amploare rapid: pe 14 iunie 2011, anchetatorii au deschis urmărirea penală împotriva avocatului, iar două zile mai târziu acesta a fost arestat preventiv. Autorul faptic, Preșmereanu, prins pe 2 aprilie 2011, și-a recunoscut vina, fiind condamnat pe 21 septembrie la 16 ani și 8 luni de închisoare. Tragedia a lăsat urme adânci nu doar în memoria publică, ci și în viața personală a fiicei avocatului, Oana Buzu.
Astăzi, Oana Buzu (n. Teodorescu) este consilier pentru dezvoltare personală, abordând subiecte legate de sănătatea mintală. Ea mărturisește că experiențele traumatice din trecut au avut un impact semnificativ asupra identității și carierei sale. „Nu cred că aș fi ajuns să vorbesc despre traume dacă nu treceam prin ele și eu. Mi-au luat 10 ani să accept că acestea fac parte din mine”, a declarat Oana, într-un interviu pentru bizbrașov.
Anii ce au urmat tragediei au fost extrem de dificili pentru Oana, marcând o perioadă de întuneric profund. „A fost o perioadă de întuneric, efectiv. Și acum, când îmi amintesc, nu am imagini color în minte, ci parcă se derulează așa un film alb-negru horror. Când aveam 22 spre 23 de ani, am fost internată prima oară pe o secție de psihiatrie cu tulburare de stres posttraumatic, adică depresie moderat severă și anxietate. Partea bună, pe scurt, este că odată cu internarea am aflat că depresia și anxietatea sunt niște tulburări comune care se pot trata cu medicamente, cu psihoterapie și cu igienă personală. Partea proastă este că, cel mai probabil, nu o să se vindece 100% niciodată”, a explicat ea.
Oana recunoaște că, ani buni, a încercat să nege influența traumelor asupra vieții sale. „Foarte mulți ani m-am chinuit să nu las traumele să mă definească. Nu voiam ca personalitatea mea sau identitatea mea să aibă nimic de-a face cu evenimentele tragice din viața mea. Cu greu și cu mult protest, am reușit să accept că traumele și evenimentele tragice care avuseseră loc în viața mea până la urmă chiar m-au afectat cu totul”, a continuat consiliera.
Paradoxal, Oana consideră că aceste experiențe i-au oferit o perspectivă mai profundă asupra vieții. „Eu am trăit o Apocalipsă, nu restul lumii. În mod paradoxal, datorită traumelor am învățat să mă bucur mai mult de viață”, a declarat ea, subliniind că trecutul ei este acum o sursă de motivație pentru a ajuta alți oameni să depășească dificultățile.
Pentru a-și sprijini activitatea ca specialist în dezvoltare personală, Oana combină propriile experiențe cu pregătirea profesională. „Video-ul de mai jos reprezintă cartea mea de vizită în calitate de consilier pentru dezvoltare personală, întrucât cuprinde portofoliul meu de traume, pomelnicul de tratamente pe care le-am luat pentru PTSD, depresie și anxietate, precum și palmaresul de cursuri și acreditări profesionale în domeniul psihologiei. Adică, pe româneşte, îți povestesc ce am învățat de la <<școala vietzii>>, dar şi de la școală, ca să îți faci o idee despre subsemnata”, a concluzionat Oana Buzu.
