Având peste 50 de hoteluri de 4 și 5 stele cu regim all-inclusive la prețuri accesibile comparativ cu alte destinații mediteraneene, orașul Hammamet din Tunisia este una dintre destinațiile preferate ale românilor. Lucru ce s-a văzut și în această vară, când mii de români și-au petrecut vacanța în Hammamet, oraș cu 100.000 de locuitori aflat la 110 kilometri de aeroportul Monastir și la 65 de kilometri de capitala Tunis.
Cuprins:
Toate zborurile charter din România spre Tunisia aterizează la aeroportul din orașul Monastir. Cei mai mulți turiști au ales să meargă în Hammamet și Sousse. Aproape în fiecare zi, de la București și Cluj au decolat chartere către aeroportul Monastir. Prețul mediu al unui sejur all inclusive pentru o săptămână este de 800 de euro de persoană, cu zbor și transferuri aeroport-hotel și retur incluse. Pentru mulți, apa și nisipul foarte fin din Hammamet nu au egal în altă parte. În Hammamet, El Mouradi este cel mai mare lanț hotelier, cu nu mai puțin de 1.878 de camere.
În luna august, aproximativ 40% dintre turiștii cazați la Hotelul Steigenberger Marhaba Thalasso din Hammamet au fost români. Reporterul Libertatea a petrecut o săptămână în Hammamet și vă prezintă în cele ce urmează sfaturi, impresii și recomandări privind această destinație foarte populară în rândul turiștilor români.
Revoluția din Tunisia, care a dus la căderea regimului autoritar al președintelui Zine El Abidine Ben Ali în ianuarie 2011 și a declanșat valul istoric al Primăverii Arabe, nu a dus la o tranziție rapidă spre democrație și progres. Revoluția, declanșată pe 17 decembrie 2010, după ce tânărul vânzător ambulant Mohamed Bouazizi și-a dat foc în orașul Sidi Bouzid, în semn de protest față de abuzurile poliției și confiscarea căruțului său cu produse, s-a extins rapid în toată țara și a dus la o schimbare de regim în scurt timp. Însă, deși Tunisia a încercat o tranziție spre democrație, țara s-a confruntat ulterior cu dificultăți economice cronice și instabilitate politică. Iar problemele se văd și acum.
„Tunisia încă nu s-a refăcut complet”, ne spune un ghid local pe aeroportul din Monastir, acolo unde toți marii tour operatori din România (precum Christian Tour, Dertour și TUI) au ghișee cu ghizi tunisieni vorbitori de română și direcționează grupurile de turiști spre autocarele de unde vor pleca spre hotelurile luxoase unde vor sta o săptămână. Însă drumul spre Paradis (resorturile de cinci stele) trece prin zone cumva de Iad. De-o parte și de alta a drumului Monastir-Hammamet (110 kilometri) se văd gunoaie pe margine din abundență în peisajul și așa arid. Tot pe drum poți vedea frecvent case abandonate, construite parțial și unde sărăcia e omniprezentă.
După o oră și patruzeci de minute, când autocarul ajunge în orașul-stațiune Hammamet, peisajul se schimbă radical în bine. Gunoaiele sunt aproape inexistente, clădirile îngrijite sunt numeroase, iar senzația predominantă e că ai intrat cumva în altă țară, deși te afli tot în Tunisia.
Hammamet are o populație de aproximativ 100.000 de locuitori, populație ce se triplează în timpul sezonului estival datorită numărului mare de turiști din toată lumea, în special din România, Marea Britanie, Franța, Germania, Statele Unite și Italia. Datorită plajelor sale cu nisip fin, Hammamet este o destinație populară pentru înot și sporturi nautice și reprezintă una dintre principalele destinații turistice din Tunisia. Orașul este cunoscut și pentru pentru iasomie, ce a dat numele stațiunii turistice Yasmine Hammamet. Peste tot în Hammamet se pot găsi suveniruri realizate din iasomie.
În secolul I, aici exista o așezare cunoscută sub numele de Pupput. Era un oraș (aflat astăzi în suburbiile orașului Hammamet) care a devenit o colonie romană în secolul al II-lea. În secolul al XIII-lea, au fost ridicate ziduri în jurul orașului, iar medina (n. red. - partea veche a orașului) din Hammamet a fost construită în secolul al XV-lea. Ulterior, a ajuns sub stăpânire spaniolă și turcă.
În Al Doilea Război Mondial, Hammamet a fost unul dintre cartierele generale ale generalului nazist Erwin Rommel. Fostul premier italian Bettino Craxi s-a mutat la Hammamet în 1994, ca fugar. A murit și a fost înmormântat în oraș în anul 2000.
În Tunisia, oriunde te-ai afla ca turist, cea mai mare problemă nu este reprezentată de gradele Celsius, ci de umiditatea excesivă, umiditate ce după-amiaza ajunge și la 90%. Și seara umiditatea este una ridicată. Pe parcursul mai multor seri, în jurul orei 21, aceasta a atins 80%.
De cum intri în Steigenberger Marhaba Thalasso, unul dintre cele mai bune hoteluri de cinci stele din Hammamet și al doilea în ceea ce privește capacitatea, bunul gust și eleganța sunt la ele acasă. Iar aerul condiționat te ajută să uiți de umiditatea mare din exterior.
Dacă vrei să schimbi euro în dinari, moneda locală, recomandat este să o faci la recepția hotelului și nu în aeroport, unde cursul nu este unul bun pentru turiști. La recepție, pentru un euro, rata de schimb este una bună, de aproximativ 3,3 dinari, adică aproape la fel ca la cursul oficial. Și este foarte indicat să ai dinari la tine, atât pentru cumpărături locale, cât și pentru bacșiș pentru chelneri și menajere. Salariile medii lunare în industria hotelieră în Hammamet pentru aceste două categorii sunt foarte mici: între 500 și 900 dinari (160-290 de euro). Așa că orice bacșiș contează. Iar personalul este unul foarte amabil și serviabil, lucru de care aveam să ne convingem în fiecare zi petrecută aici.
Cum franceza este una dintre cele două limbi oficiale din Tunisia, dacă veți vorbi în limba lui Moliere veți face impresie foarte bună în rândul personalului hotelier. Puțini dintre românii pe care i-am întâlnit pe parcursul sejurului au vorbit însă în franceză, cei mai mulți alegând engleza. Clienții hotelului au parte de numeroase programe de divertisment, de la darts până la volei pe plajă și discotecă, echipa de animatori fiind una la superlativ, foarte dedicată și implicată. Pe plajă și în apă se organizează constant petreceri tematice. Atmosfera este excelentă, jocurile interactive de la piscină și spectacolele de seară fiind foarte apreciate.
„Turiștii români sunt foarte prietenoși, chiar dacă destui dintre ei nu vorbesc engleza sau alte limbi străine. Cei mai mulți români încearcă mereu să facă o conversație și sunt extrem de comunicativi”, a precizat pentru Libertatea Öumay Mä, una dintre cele mai active membre ale echipei de animatori de la Hotelul Steigenberger Marhaba Thalasso. Lângă plajă, sunt oferite și alte opțiuni de agrement, inclusiv un zbor cu parașuta legată de o barcă, prețul fiind de 120 de dinari pentru două persoane, distracția durând 5-7 minute în total.
Mâncarea tradițională din Tunisia este un amestec delicios de arome mediteraneene, berbere și orientale, fiind recunoscută pentru gustul ei picant. Dacă aveți un stomac mai sensibil, este recomandat să aveți medicamente în bagaj.
Cuscusul este preparatul național al Tunisiei, pregătit din griș de grâu aburit și servit cu legume, năut și carne de miel, pui sau pește. Tot în Hammamet puteți gusta Brik, o plăcintă subțire și crocantă din foitaj umplută în general cu ou, ton, ceapă și pătrunjel și prăjită în ulei.
Un alt preparat culinar interesant este Ojja, în fapt o omletă picantă cu roșii, ardei iute, ceapă și cârnați merguez sau fructe de mare.
Puteți încerca, de asemenea, Kabkabou, o mâncare tradițională tunisiană de pește cu sos de roșii, măsline și capere. Dacă aveți stomacul puternic, puteți gusta Harissa, o pastă fierbinte și picantă din ardei iute roșu, usturoi, ulei de măsline și condimente, folosită la aproape orice masă. Salata Mechouia este foarte populară în Tunisia, fiind compusă din ardei, roșii și ceapă coapte pe grătar, tocate mărunt și amestecate cu ulei de măsline, ton și ou fiert.
Pe partea de deserturi, oferta e foarte variată, de la tarte cu curmale și smochine, până la prăjituri cu fistic și migdale și multe varietăți de fructe.
În ceea ce privește partea bahică, foarte populare sunt berea locală Celtia, dar și vinurile ușoare și ginul produse în Tunisia.
În cazul în care doriți să ieșiți din resort, puteți merge în Medina Hammamet (n.red. - orașul vechi) cu taxiul, distanța fiind de aproximativ 3,6 kilometri, iar prețul unei curse, de aproximativ 15 dinari. Întotdeauna trebuie să întrebați șoferul de taxi cât costă cursa și să negociați tariful. Și în orașul vechi trebuie să negociați cu comercianții, altfel riscați să dați prețuri umflate pentru diferite produse. De exemplu, după câteva minute de negocieri, prețul pentru două genți din piele scade de la 200 de dinari la 70 de dinari. Și exemplele pot continua.
Puteți face, de asemenea, cumpărături în Yasmine Hammamet, stațiunea aflată în sud-vestul orașului, unde sunt zeci de magazine și marketuri. Tot din Hammamet puteți cumpăra ulei de măsline foarte bun, prețul mediu per litru fiind între 11 și 22 dinari, în funcție de calitate, producător și... comerciant. Agențiile de turism din România care organizează sejururi în Hammamet propun diverse excursii opționale. Cea mai scumpă excursie este cea de două zile în Sahara (cu totul inclus, inclusiv o noapte de cazare), prețul mediu fiind de 136 dinari de persoană.
Tunisia își consolidează în ultimii ani poziția de destinație atractivă pentru turiștii români, iar stațiunea Hammamet rămâne una dintre vedetele litoralului tunisian.
Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), a explicat pentru Libertatea motivele pentru care mulți români aleg să meargă în Hammamet și în Tunisia.
„Românii apreciază în primul rând raportul foarte bun calitate-preț, plajele generoase cu nisip fin, clima însorită pe o perioadă extinsă din an, hotelurile all inclusive și diversitatea experiențelor care îmbină relaxarea cu descoperirea culturală. Hammamet are avantajul de a oferi atât facilități moderne de vacanță, cât și o atmosferă autentică nord-africană, prin medina sa, piețele tradiționale, gastronomia locală și proximitatea unor obiective istorice importante. În plus, litoralul tunisian beneficiază de ape calde ale Mării Mediterane, plaje întinse și un nivel de servicii aflat într-un proces continuu de modernizare. Pe baza datelor din piață și a evoluției programelor charter din România, estimăm că în sezonul estival 2026 numărul turiștilor români care au ales Tunisia a crescut cu aproximativ 10-15% față de vara anului 2025.
Interesul este susținut atât de diversificarea ofertelor, cât și de faptul că Tunisia reprezintă o alternativă competitivă la alte destinații consacrate din bazinul mediteranean. Un alt atu important îl constituie posibilitatea de a combina vacanța la mare cu excursii culturale și experiențe unice în deșertul Sahara. Puține destinații oferă într-un singur sejur plaje mediteraneene, vestigii romane spectaculoase, influențe arabe și berbere, dar și peisaje deșertice impresionante. Acest mix de relaxare, cultură și exotism explică de ce Tunisia revine tot mai puternic în preferințele turiștilor români”, a precizat pentru Libertatea Traian Bădulescu.
Conform purtătorului de cuvânt ANAT, în primele opt luni din acest an, aproximativ 40.000 de turiști români au petrecut sejururi în Tunisia, iar estimările pentru întreg anul 2026 se ridică la 52.000 de turiști români, dacă rezervările din toamnă se mențin la nivelul actual. Spre comparație, anul trecut aproape 50.000 de turiști români au mers în Tunisia.
Hammamet (inclusiv Yasmine Hammamet), rămâne destinația preferată pentru turiștii români care aleg Tunisia, cu un procent de aproape 55%, urmată fiind de Djerba (peste 20%), pe al treilea loc situându-se cumulat Sousse și Port El Kantaoui, cu un procent estimat de aproximativ 10%.