Ministrul Mediului, după uciderea ursului Arthur: Străinii nu mai pot vâna în România

De asemenea, valabilitatea derogărilor date de minister va fi scurtată de la 60 de zile, cum era până acum, la 15 zile. Dacă în acest interval ursul pentru care s-a dat derogare nu este extras, e nevoie de depunerea unui nou dosar.

„De când nu mai există vânătoare, aceste derogări au fost tot timpul o discuție în minister. Derogările stăteau și șase luni nepuse în practică. Au fost scurtate apoi la 60 de zile, timp în care să se facă extragerea”, a declarat ministrul Mediului.

Am decis ca derogările să fie valabile 15 zile și, începând de astăzi, interzicem ca altcineva decât asociația să facă extragerea. Această interdicție nu exista până acum.

Tanczos Barna, ministrul Mediului:

Altfel spus, fiecare ordin de derogare pentru urs va conține de acum cele două prevederi suplimentare: valabilitatea de 15 zile și obligativitatea realizării recoltării exclusiv de către personalul tehnic al gestionarului fondului de vânătoare care solicită derogarea.

Asta înseamnă că străinii nu mai pot veni la vânătoare în România.

Măsura vine după ce prințul austriac Emanuel von Liechtstein l-a împușcat pe ursul Arthur, din Covasna, cel mai mare urs din România, conform Agent Green.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Poliția din Covasna a deschis un dosar penal în cazul uciderii ursului Arthur, iar în paralel, Garda de Mediu și Garda Forestieră fac și ele investigații.

„Trofeul” este încă în țară

Blana și craniul ursului Arthur, care reprezintă „trofeul” vânătorii, sunt încă în țară, a mai spus ministrul Mediului.

„Trofeul este în țară. Blana și craniul reprezintă trofeul. Nu pleacă niciun trofeu din țară. Nu există așa ceva, nu poate pleca. Acum sunt în județul Covasna, la acea asociație de vânătoare. Este faptă penală dacă pleacă din țară”, a declarat Barna la Digi24.

Întrebat dacă prințul din Austria a venit din proprie inițiativă la noi în țară pentru a vâna sau a fost invitat de asociația de vânătoare, ministrul a spus că nu știe sigur, dar „mai mult ca sigur” a fost invitat.

Asociațiile au pierdut bani după interzicerea vânătorii

În România, vânătoarea de urși este interzisă pentru că ursul este protejat atât de legislația națională, cât și de cea europeană, prin Convenția de la Berna, care a inclus ursul brun pe lista speciilor protejate care nu pot fi vânate în scop de agrement.

Deși România a renunțat la cotele de vânătoare în 2016, Ministerul Mediului aprobă în fiecare an, printr-un ordin, cote de intervenție pentru uciderea unui anumit număr de exemplare din speciile protejate, dar ar trebui să fie vorba doar de animale care distrug recolte sau reprezintă un pericol pentru oameni.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Legea nu interzice clar ca animalele sălbatice din categoria celor protejate să fie recoltate, adică împușcate, de vânători din afara administratorilor fondurilor cinegetice, astfel că uciderea lor poate fi făcută de oricine obține un permis de vânătoare temporar. Iar prințul austriac s-a folosit de o derogare oferită de minister pentru Asociația de Vânătoare Botos pentru a ucide ursul.

Un vânător cu permis temporar nu poate vână însă singur, ci doar însoțit de un reprezentant al asociației de vânătoare care administrează fondul cinegetic pe care se face vânătoarea, a explicat ministrul Mediului, care îi spune vânătorului ce exemplar de animal este vizat de derogare.

Întrebat cine se face vinovat de împușcarea animalului greșit, Tanczos Barna a evitat să ofere un răspuns clar. El a spus, în schimb, că interzicerea vânătorii în România a afectat administratorii fondurilor cinegetice, care câștigau bani din asta, astfel că se folosesc, practic, de derogările de la minister pentru a obține bani de la cei care plătesc mii de euro pentru „trofee”.

De ani de zile, aceste asociații de vânătoare s-au bazat pe niște cifre, efectivele de urs, de cocoș de munte și așa mai departe. A fost o activitate economică și au pierdut surse de venit după ce a fost interzisă vânătoarea.

Tanczos Barna, ministrul Mediului:

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

„Și omul trebuie protejat”

Ministrul consideră că ursul brun, protejat atât de normele europene, cât și de legile naționale, este „fără doar și poate un simbol al țării” și trebuie protejat. „Dar și omul trebuie protejat”, a adăugat Barna, spunând că primește zilnic imagini cu urși care distrug gospodării și mesaje de la oameni care se plâng că le-au intrat animalele în curte.

În 2015, Tánczos Barna declara că România are peste 10.000 de urși și cerea reducerea populației acestora la 6.000 de exemplare, afirmând că țara noastră „nu se poate transforma în grădina zoologică a Europei”. Asta, deși țara noastră nu are încă un recensământ al populației, ci doar niște cifre estimate de ONG-urile de mediu: undeva la 7.000 de exemplare.

Ministerul a lansat o licitație pentru achiziția de servicii pentru monitorizarea urșilor, a amintit Barna în emisiunea Digi24.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro