Hărțuirea sexuală în universitățile din România: „Profesorul m-a chemat la el în birou și mi-a cerut să-l sărut. Am înghețat”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Glume cu tentă sexuală, comentarii indecente și apelative precum „păsărică” și „păpușă” sunt cel mai des întâlnite cazuri de hărțuire sexuală cu care s-au confruntat studenți și studente de la mai multe universități publice și private din țară, arată un studiu realizat de Centrul FILIA. Aproape jumătate dintre tinerii care au răspuns chestionarului spun că au fost hărțuiți sexual de profesori.
Cuprins:
- 30 la sută dintre tinere au spus că au fost hărțuite sexual în facultate
- Apelative de genul „păsărică”, „păpușă”, „pisicuță”
- „S-a apropiat de mine și mi-a pus mâna pe picior”
- „Mi-a atins fundul intenționat”
- Codurile de etică ale universităților nu menționează hărțuirea
- Opt din zece femei din Europa evită anumite spații publice, de teamă că ar putea fi agresate
În studiul exploratoriu al ONG-ului care luptă pentru drepturile femeilor și combaterea violenței domestice, 386 de studenți și absolvenți de la peste zece universități publice și private din țară au răspuns unui chestionar despre hărțuirea sexuală în facultate. Cele mai multe respondente sunt femei cu vârste între 20 și 29 de ani.
Mai mult de o treime dintre studente și absolvente spun că s-au confruntat cu situații de hărțuire sexuală în universitate, în timp ce aproape 40% apreciază că au fost martore.
Răspunsurile au venit majoritar dinspre tinerii de la Universitatea din București, dar și de la Politehnica, SNSPA, ASE, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și Universitatea Transilvania din Brașov.
30 la sută dintre tinere au spus că au fost hărțuite sexual în facultate
Ce arată studiul făcut de Centrul FILIA:
- în cele mai multe cazuri, tinerii au fost hărțuiți de profesor (46,5 la sută dintre răspunsuri) sau de alt student sau studentă (40,52 la sută);
- în cele mai multe cazuri de hărțuire, agresorul este bărbat (90,67 la sută);
- 30 la sută dintre respondenți cred că nu există hărțuire sexuală în universitățile din care fac parte, iar alți 43,5 la sută consideră că sunt foarte puține cazuri; patru la sută spun că există foarte multe cazuri;
- dintre persoanele care susțin că fie nu există hărțuire sexuală, fie există foarte puține cazuri, 11 la sută spun totuși că au fost hărțuite sexual o dată și 5 la sută de mai multe ori.
Puțin peste 30 la sută dintre respondente au mărturisit că s-au confruntat cu situații de hărțuire sexuală în universitate, în timp ce aproape 40 la sută spun că au fost martore.
Apelative de genul „păsărică”, „păpușă”, „pisicuță”
Atingerile nedorite, avansurile sexuale, comentariile și propunerile indecente, apelativele umilitoare de genul „păsărică”, „păpușă”, „pisicuță”, fluierăturile, ciupiturile sau chiar discuțiile explicit sexuale sunt cel mai des întâlnite cazuri de hărțuire sexuală din facultăți.
„Am fost abordată de un profesor din facultate pe rețelele de socializare. Am primit nenumărate mesaje nocturne cu tentă sexuală și propuneri indecente”, a mărturisit o tânără participantă la studiu.
„S-a apropiat de mine și mi-a pus mâna pe picior”
În foarte multe dintre cazurile de hărțuire, victimele sau martorii nu au acționat în niciun fel de teama unor repercusiuni, iar în situațiile în care au luat atitudine, cei care au reclamat comportamentul agresorului s-au confruntat cu defăimare, critică, blamare și presiuni pentru a nu depune plângere, mai arată raportul Centrului FILIA.
Rezultatele complete ale studiului, aici:
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/02/rezultatestudiu-exploratoriu2020.pdf" title="Rezultate_Studiu exploratoriu_2020"]
Studentele au povestit cum profesorii cereau numerele de telefon ale studentelor la secretariat pentru a le chema acasă să lucreze la licență, cum fac glume cu conotații sexuale și înjosesc fetele care nu le răspund la avansuri sau cum primesc mesaje indecente de la ei noaptea, pe rețelele sociale.
Un profesor pe care îl admiram și respectam, mai glumeț de felul lui, m-a chemat la el în birou. Nu am suspectat nimic. Acolo m-a luat în brațe și m-a strâns și mi-a cerut să îl sărut. Am înghețat. I-am spus că nu poate vorbi serios, că eu cred că glumește. M-a ținut așa încă o vreme și apoi mi-a dat drumul.
O altă tânără a spus că după o conferință pe care a organizat-o în anul II de facultate a sunat-o un profesor de la curs și i-a spus că a fost aleasă pentru a participa la un proiect care se va desfășura în Viena. A chemat-o apoi la facultate pentru a lăsa niște documente, însă în biroul său doar a scos în evidență faptul că a remarcat-o la conferință și că ar trebui să fie norocoasă.
„Mi-a atins fundul intenționat”
„S-a apropiat de mine și a avut o privire pe care nu am mai văzut-o și pe care nu am știut (sau am refuzat) să o înțeleg. Mi-a pus mâna pe picior. Eu am fost uimită și nu știam dacă e real ce se întâmplă”, spune studenta.
Mai târziu, la master, profesorul i-a obținut un interviu, dar i-a spus că nu face asta „degeaba”: „Tu ce faci pentru mine? Eu când te văd trebuie să fiu aproape de tine”, i-a spus profesorul.
„Profesorul meu de an, care se afla în stânga mea, la o analiză a proiectului pe care îl făcusem, mi-a atins fundul intenționat, ca mai apoi să dea vina pe colegul din dreapta mea, iar acesta chiar să își asume! (…) Un alt profesor, când stăteam pe banca din curtea facultății, s-a gândit să îmi introducă prin spate umbrela între fese, ceea ce mi s-a părut urât și chiar i-am comunicat că mă deranjează! Următoare replică a fost «ei, ce te superi și tu! A fost o glumă!»”, a povestit altcineva.
Puneam o expoziție de final de semestru, era vara și eram în pantaloni scurți. Am două tatuaje pe coapse și unul este cu un cap de șarpe. Domnul profesor a început cu niște comentarii de genul „trebuia să urce limba șarpelui mai sus” de față cu alți profesori și alți studenți. (…) Când eram la licență, știu că i-a trimis unei colege un voice message pe Facebook în care erau practic sunete dintr-un meci de tenis feminin, fără nici un context, nimic, și altor colege mesaje sexuale, dar ele au ales să nu le facă publice.
Codurile de etică ale universităților nu menționează hărțuirea
Hărțuirea sexuală în liceele și facultățile din România rămâne încă un subiect tabu.
La sfârșitul lunii ianuarie, Rise Project scria despre un profesor de matematică de la un liceu din Piatra Neamț, acuzat de o elevă de la seral că a hărțuit-o, i-a trimis mesaje indecente și apoi a amenințat-o. Fata s-a plâns directoarei, dar aceasta a fost de părere că nu ar trebui să ia vreo măsură împotriva dascălului pentru că hărțuirea nu a avut loc în incinta școlii. Directoarea a fost ulterior destituită, iar poliția s-a autosesizat.
Cei mai mulți studenți și absolvenți cred că principalele cauze ale existenței hărțuirii sexuale în facultăți sunt lipsa sancțiunilor (21 la sută) și tendința de blamare a victimei (19 la sută). Nu există nici proceduri clare pentru reclamarea cazurilor de hărțuire, studenții și profesorii nu cunosc drepturile și obligațiile pe care le au în aceste sens, iar unele universități nici nu au hărțuirea menționată în codurile de etică.
O analiză realizată în 2018 de Centrul FILIA a codurilor de etică din 55 de universități de stat din România arată că în 11 la sută dintre ele nu există nicio mențiune cu privire la hărțuire sau hărțuire sexuală.
44 la sută dintre codurile de etică au menționată hărțuirea, iar în 29 la sută dintre ele este amintită hărțuirea sexuală, dar fără o definiție clară.
Opt din zece femei din Europa evită anumite spații publice, de teamă că ar putea fi agresate
Peste 22 de milioane de persoane sunt atacate fizic în fiecare an în Uniunea Europeană şi 110 milioane sunt ţinta hărţuirii, arată un studiu al Agenției europene pentru drepturi fundamentale.
Potrivit aceluiași raport, aproape 83 la sută dintre tinerele femei cu vârste între 16 și 29 de ani din Europa evită să meargă singure în anumite locuri, străzi sau cartiere de teamă că ar putea fi agresate fizic sau sexual ori hărţuite.
