Sub 2.000 de ucraineni au cerut protecție temporară în România, în martie. În Bulgaria, de 15 ori mai mulți. Cum s-a schimbat situația de atunci

• La începutul lunii martie, UE a declanșat mecanismul de protecție temporară, o procedură prin care ucrainenii care fugeau din calea războiului puteau să primească mai rapid permise de ședere sau acces la alte servicii în țările blocului comunitar. În România, directiva a fost adoptată pe 18 martie.
• Pentru a beneficia de protecție temporară, refugiații trebuie să se înregistreze la autoritățile statului, o procedură mai simplă decât solicitarea de azil sau cererea pentru un permis de scurtă durată. 

Potrivit Eurostat, doar 1.980 de cetățeni ucraineni au beneficiat în luna martie de această protecție temporară oferită de statul român. Tot în luna martie, 587.478 de ucraineni au intrat în România. Procentual, asta înseamnă că sub doar 0,34% dintre ucraineni au decis să rămână în țară. 

Spre comparație, din circa 2,3 milioane de ucraineni care au intrat în Polonia până la finalul lui martie, 675.085 au primit protecție temporară, adică aproape 30%. Eurostat notează că nu doar ucraineni au ajuns în Polonia, ci și 575 de ruși și 325 de belaruși, care au cerut aceeași formă de protecție din partea UE. 

După Polonia, țările care au primit cei mai mulți ucraineni în martie sunt Cehia (244.650) și Slovacia (58.750). 

De asemenea, bulgarii au oferit protecție temporară pentru 30.505 ucraineni, adică un număr de 15 ori mai mare decât România. Asta în contextul în care vecinii de la sud de Dunăre s-au confruntat cu un număr mult mai mic de refugiați decât România – circa 120.000 la final de martie, potrivit presei locale. 

Altfel spus, dintre ucrainenii care au intrat în Bulgaria în martie, un sfert a decis să aplice pentru permise de ședere.  

Și alte țări din vestul continentului au avut de-a face cu un număr mai mare de ucraineni. De exemplu, în Portugalia, în luna martie, 23.930 de ucraineni au cerut protecție temporară. 

Cum a evoluat situația

Pentru majoritatea ucrainenilor, România a reprezentat doar țară de tranzit. O statistică a Ministerului Afacerilor Interne, făcută publică la mijlocul lunii aprilie, arăta că doar 11% dintre ucrainenii care au intrat în țara noastră au ales să și rămână aici.

Numărul ucrainenilor care beneficiază de protecție temporară în România a crescut de peste 5 ori până la finalul lunii aprilie.

Inspectoratul General pentru Imigrări a precizat, pentru Europa Liberă, că din 18 martie 2022, când a fost adoptată directiva privind acordarea protecției temporare, si până în pe 28 aprilie, au fost emise 10.487 permise de ședere pentru refugiați ucraineni.

Europa Liberă preciza că, în medie, 500 de ucraineni au obținut zilnic documentul care le oferă protecție temporară pentru un an pe teritoriul României și că niciunul dintre solicitanți nu a fost respins.

Spre comparație, Polonia a alocat acest statut pentru 1.142.964 – întreaga populație de ucraineni refugiați acolo. La fel, Ungaria și Slovacia au acordat protecție temporară tuturor ucrainenilor care au intrat pe teritoriul lor.

Numărul ucrainenilor care au primit această formă de protecție a crescut foarte mult și în Bulgaria, până la sfârșitul lunii aprilie – de la 30.505 la 110.616.

Alte state care au oferit protecție temporară unui număr ridicat de ucraineni sunt: Germania – 329.340 și Cehia – 361.419.

Potrivit datelor UNHCR, în Europa sunt 4.712.784 de refugiați, dintre care 2.928.252 au primit o formă de protecție temporară.

Copiii, cel mai mare grup care a beneficiat de protecție temporară

Copiii ucraineni – aici fiind trecute toate persoanele sub 18 ani – au reprezentat cel mai mare grup care a beneficiat de protecție temporară în martie în Polonia: 361.565, adică 54% din totalul ucrainenilor care a primit permisul de ședere. 

Urmează Cehia, cu 96.740 de minori care au primit acest statut (40% din totalul ucrainenilor refugiați în Cehia în martie) și Slovacia, cu 24.130 (41%).

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE