Talibanii au la dispoziție resurse minerale de 1 trilion de dolari, de care lumea are nevoie disperată

Deși este una dintre cele mai sărace țări din lume, oficialii militari americani și geologii au dezvăluit în 2010 că Afganistanul se bucură de zăcăminte minerale în valoare de aproape 1 trilion de dolari, care ar putea transforma dramatic perspectivele sale economice.

Minerale precum fierul, cuprul și aurul este regăsesc în mai multe provincii. Există, de asemenea, minerale subterane rare și, cel mai important, ceea ce ar putea fi unul dintre cele mai mari zăcăminte de litiu din lume – o componentă esențială, dar rară, în bateriile reîncărcabile și alte tehnologii vitale pentru abordarea crizei climatice.

„Afganistanul este cu siguranță una dintre regiunile cele mai bogate în metale prețioase tradiționale, dar și metalele necesare pentru economia emergentă a secolului XXI”, a declarat Rod Schoonover, cercetător și expert în securitate care a fondat Ecological Futures Group.

Provocările de securitate, lipsa infrastructurii și secetele severe au împiedicat extragerea celor mai valoroase minerale în trecut, iar acest lucru este puțin probabil să se schimbe în curând sub controlul talibanilor. Cu toate acestea, există interes din partea unor țări precum China, Pakistan și India, care ar putea încerca să se implice, în ciuda haosului care domină acum Afganistanul.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Chiar înainte ca președintele american Joe Biden să anunțe la începutul anului că va retrage trupele americane din Afganistan, pregătind scena pentru revenirea sub controlul talibanilor, perspectivele economice ale țării erau sumbre.

Potențialul uriaș, umbrit de situația politică

Anul trecut se estima că 90% dintre afgani trăiau sub nivelul de sărăcie stabilit de guvern de 2 dolari pe zi, potrivit unui raport al Serviciului de cercetare al Congresului SUA publicat în iunie. În ultimul său profil de țară, Banca Mondială a spus că economia rămâne „modelată de fragilitate și dependență de ajutor”.

„Dezvoltarea și diversificarea sectorului privat este constrânsă de insecuritate, instabilitate politică, instituții slabe, infrastructură inadecvată, corupție pe scară largă și un mediu de afaceri dificil”, relata Banca Mondială în martie.

Multe țări cu guverne slabe suferă de ceea ce este cunoscut sub numele de „blestemul resurselor”, în care eforturile de exploatare a resurselor naturale nu reușesc să ofere beneficii populației locale și economiei interne. Chiar și așa, dezvăluirile despre bogăția minerală a Afganistanului, care s-au bazat pe anchete anterioare efectuate de Uniunea Sovietică, au oferit o promisiune uriașă.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Cererea de metale precum litiu și cobalt și de minerale subterane rare, precum neodimul – folosit pentru magneți, crește în timp ce statele occidentale încearcă să treacă la mașini electrice și alte tehnologii curate pentru a reduce emisiile de carbon.

Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a declarat în mai că aprovizionarea globală cu litiu, cupru, nichel, cobalt și minerale subterane rare trebuie să crească brusc sau lumea va eșua în încercarea sa de a aborda criza climatică. Trei țări – China, Republica Democrată Congo și Australia – acumulează în prezent 75% din producția globală de litiu, cobalt și minerale subterane rare.

În medie, un autoturism electric necesită de șase ori mai multe minerale decât o mașină convențională, potrivit AIE. Litiul, nichelul și cobaltul sunt cruciale pentru baterii. Rețelele de electricitate necesită, de asemenea, cantități uriașe de cupru și aluminiu, în timp ce minerale subterane rare sunt utilizate în magneții necesari pentru funcționarea turbinelor eoliene.

Guvernul american a estimat că depozitele de litiu din Afganistan ar putea rivaliza cu cele din Bolivia, care găzduiește cele mai mari rezerve cunoscute din lume.

„Dacă Afganistanul are câțiva ani de calm, permițând dezvoltarea resurselor sale minerale, ar putea deveni una dintre cele mai bogate țări din zonă în decurs de un deceniu”, a declarat Said Mirzad de la US Geological Survey pentru revista Science în 2010.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Principalele obstacole

Acel calm nu a sosit niciodată, iar cea mai mare parte a bogăției minerale a Afganistanului a rămas în pământ, a spus Mosin Khan, cercetător la Atlantic Council și fost director pentru Orientul Mijlociu și Asia Centrală la Fondul Monetar Internațional.

Deși a existat o oarecare extracție de aur, cupru și fier, exploatarea litiului și a mineralelor subterane rare necesită investiții mult mai mari și cunoștințe tehnice, precum și timp. AIE estimează că durează în medie 16 ani de la descoperirea unui depozit pentru ca o mină să înceapă producția.

În prezent, mineralele generează doar 1 miliard de dolari pe an pentru Afganistan, potrivit lui Khan. El estimează că 30% până la 40% au fost sifonate de corupție, precum și de către persoane cu poziții-cheie în timpul războiului și de către talibani, care au prezidat mici proiecte miniere.

Cu toate acestea, există șanse ca talibanii să își folosească noua putere pentru a dezvolta sectorul minier, a spus Schoonover. Cu toate acestea, el se arată sceptic, dat fiind că talibanii vor trebui să-și dedice atenția imediată unei game largi de probleme de securitate și umanitare.

„Talibanii au preluat puterea, dar tranziția de la o grupare de insurgenți la un guvern național va fi departe de a fi simplă”, a declarat Joseph Parkes, analist de securitate specializat pe Asia. „Guvernarea funcțională a sectorului mineral în curs de dezvoltare este probabil la mulți ani distanță.”

Investițiile străine erau greu de realizat și înainte ca talibanii să înlăture guvernul civil din Afganistan, sprijinit de Occident. Atragerea de capital privat va fi și mai dificilă acum, mai ales că multe întreprinderi și investitori la nivel mondial sunt supuse unor standarde de mediu, sociale și de guvernanță din ce în ce mai ridicate.

„Cine va investi acum în Afganistan când nu erau dispuși să investească nici înainte?”, spune Khan. „Investitorii privați nu își vor asuma riscul.”

Restricțiile SUA ar putea prezenta, de asemenea, o provocare. Talibanii nu au fost desemnați oficial ca organizație teroristă de către Statele Unite, dar grupul a fost plasat pe o listă a Departamentului Trezoreriei SUA cu teroriști globali.

Cum ar putea profita China

Însă, proiectele susținute de stat, motivate parțial geopolitic, ar putea fi o poveste diferită. China, liderul mondial în minerale rare, a declarat luni că a „menținut contactul și comunicarea cu talibanii afgani”.

„China, vecină apropiată, se angajează într-un program foarte important de dezvoltare a energiei verzi”, a spus Schoonover. „Litiul și mineralele subterane rare sunt deocamdată de neînlocuit datorită densității și proprietăților fizice. Aceste minerale fac parte din planurile lor pe termen lung.”

În cazul în care China va interveni, Schoonover a spus că vor exista îngrijorări cu privire la sustenabilitatea proiectelor miniere, având în vedere istoricul Chinei.

„Când mineritul nu se face cu atenție, poate fi devastator din punct de vedere ecologic, ceea ce dăunează anumitor segmente ale populației fără prea multă expunere”, a spus el.

Cu toate acestea, Beijingul ar putea fi sceptic în ceea ce privește parteneriatul cu talibanii, dată fiind instabilitatea continuă, și se poate concentra asupra altor regiuni. Khan a subliniat că China a fost afectată înainte, după ce a încercat să investească într-un proiect de cupru care ulterior s-a blocat.

„Cred că vor acorda prioritate altor piețe emergente din apropiere cu mult înainte de Afganistanul condus de talibani”, a declarat Howard Klein, cercetător care sfătuiește investitorii pe litiu.

Talibanii au preluat duminică puterea în Afganistan după ce au ocupat, pe 15 august, capitala afgană Kabul, la finalul unei ofensive de zece zile în care au cucerit toate orașele importante din țară.

Urmărește-ne pe Google News