Temeri privind o nouă criză a refugiaților în Europa, după ce talibanii au cucerit mai multe orașe din Afganistan
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Talibanii au cucerit joi oraşul Ghazni, la 150 km sud-vest de Kabul, a zecea capitală de provincie care cade în mâinile lor în decurs de o săptămână, scrie BBC. Luptele sângeroase din țară au provocat peste o mie de morți printre civili doar în ultima lună, în vreme ce numeroși localnici s-au văzut nevoiți să își părăsească locuințele. Unii oficiali din Europa se tem deja că eventuala instalare la putere a talibanilor ar putea genera un nou val de refugiați.
Talibanii au preluat controlul asupra orașului Ghazni, o capitală provincială cheie din țară, un nou semn al succesului campaniei de recucerire a țării.
Ultimul oraș căzut se află pe traseul importantei autostrăzi Kabul-Kandahar, care leagă bastioanele militanților aflate în sud de capitala țării.
Preluarea controlului în Ghazni, cred observatorii, este un pas important către o eventuală intrare a talibanilor în Kabul. În orice caz, aproape o treime din cele 34 de capitale provinciale sunt acum în mâinile militanților.
Potrivit BBC, insurgenții s-au mișcat cu repeziciune, confiscând noi teritorii în fiecare zi, pe măsură ce forțele SUA și cele aliate s-au retras, după 20 de ani petrecuți în Afganistan.
În Ghazni, un membru al consiliului provincial a precizat că talibanii controlează acum aproape întregul oraș, doar o secție de poliție de la periferie rămânând în mâinile forțelor de securitate afgane, fidele guvernului de la Kabul.
Guvernatorul din Ghazni și adjunctul său au fost arestați de forțele de securitate după ce au fugit din oraș.
Potrivit ultimelor informații, lupte grele erau duse miercuri și în orașul Kandahar. Talibanii susțin că au preluat deja controlul asupra penitenciarului din localitate, deși autoritățile nu au confirmat acest lucru.
În orașul sudic Lashkar Gah, capitala provinciei Helmand, militanții au reușit să preia controlul asupra sediului poliției.
Cel puțin 1.000 de civili au fost uciși în luptele din ultima lună, potrivit ONU.
Săptămâna aceasta, mai bine de 1.000 de persoane au fost nevoite să își părăsească locuințele din provinciile nordice și să fugă spre Kabul.
Tabere de refugiați au fost încropite la marginea capitalei, în vreme ce mulți oameni au ajuns să doarmă pe străzi sau în adăposturi improvizate.
„Nu avem bani să cumpărăm pâine sau medicamente pentru copil”, a declarat pentru BBC un vânzător stradal care a fugit din Kunduz, după ce talibanii i-au incendiat casa.
Miercuri, în tentativa de a schimba strategia în lupta cu talibanii, Afganistanul l-a înlocuit pe șeful armatei, generalul Wali Mohammad Ahmadzai, care preluase postul în iunie.
Tot miercuri, președintele țării, Ashraf Ghani, a ajuns în orașul nordic Mazar-i-Sharif, un bastion ostil talibanilor, pentru a încerca să coaguleze forțele proguvernamentale.
Mazar-i-Sharif se află la granița cu Uzbekistan și Tadjikistan, iar căderea lui ar putea duce la pierderea totală a controlului guvernului asupra nordului țării.
La fața locului, președintele s-a văzut nevoit să apeleze la despoții locali, a căror putere chiar el încercase să o limiteze în trecut, cu scopul de a spori influența guvernului central.
Printre aceștia se află Abdul Rashid Dostum, fost vicepreședinte al țării, liderul unei miliții uzbece, acuzat de crime de război în trecut, aliat și al americanilor în conflictul cu talibanii, al cărui ajutor poate deveni crucial.
Joe Biden nu regretă retragerea
Reacțiile Occidentului, care nu prea mai are pârghii pentru a influența situația din teren, sunt și ele limitate.
Guvernul german a anunțat că va suspenda asistența financiară anuală de 500 de milioane de dolari, dacă talibanii preiau controlul asupra țării.
Germania a anunțat, de asemenea, că a sistat repatrierile forțate ale solicitanților de azil din Afganistan. Guvernul francez a luat și el aceeași decizie.
Acum două zile, preşedintele american Joe Biden declara că „nu regretă” decizia sa de a încheia retragerea trupelor americane din Afganistan la sfârşitul lunii august.
Afganii „trebuie să aibă voinţa de a lupta” şi „trebuie să lupte pentru ei înşişi, pentru naţiunea lor”, a subliniat preşedintele american.
„Am cheltuit peste 1.000 de miliarde de dolari în 20 de ani, am instruit şi echipat (…) peste 300.000 de militari afgani”, a spus el. Joe Biden a dat asigurări că americanii îşi vor „ţine promisiunea” de a sprijini în continuare logistic şi financiar armata afgană.
Avertismentul Greciei
Dacă SUA nu regretă retragerea, în Europa, oficialii se uită cu îngrijorare spre o posibilă nouă criză a refugiaților.
Uniunea Europeană nu mai poate gestiona încă o criză cum a fost cea provocată de valul migrator din 2015 şi trebuie să acţioneze pentru a opri cât mai mulţi afgani să-şi părăsească ţara aflată în conflict, a declarat miercuri ministrul grec al migraţiei, Notis Mitarachi, potrivit Reuters, citat de Agerpres.
Grecia şi alte cinci state membre ale UE au semnat marţi o scrisoare comună în care cer Comisiei Europene continuarea expulzării migranţilor afgani ale căror cereri de azil în blocul comunitar au fost respinse.
Ministrul Mitarachi, care a semnat scrisoarea din partea Greciei, a avertizat că suspendarea acestor expulzări „va trimite un mesaj greşit” şi va încuraja tot mai mulţi afgani să încerce să ajungă în Europa.
El consideră că UE ar trebui să sporească sprijinul acordat Turciei pentru a ajuta această ţară să atenueze presiunea generată de creşterea numărului migranţilor afgani şi a insistat că UE nu mai poate absorbi o nouă criză de genul celei din 2015.
„Categoric nu, UE nu este pregătită şi nu are capacitatea de a gestiona o altă criză majoră a migraţiei”, a subliniat ministrul Notis Mitarachi într-o declaraţie acordată agenţiei Reuters.
În anul 2015, peste un milion de migranţi, majoritatea sirieni, afgani şi irakieni, au sosit în Europa, multe state membre ale UE temându-se acum de o repetare a acelei crize în urma conflictului din Afganistan.
