Termopane la Mânăstirea Curtea de Argeș, montate fără avizul Ministerului Culturii. Monumentul riscă să nu mai fie inclus în patrimoniul UNESCO

Două uși cu geamuri termopan, decorate fiecare cu două cruci, le dublează pe cele originale, chiar la intrarea în Mânăstirea Curtea de Argeș. Potrivit Jurnal de Argeș, „artificiul” completează geamurile cu tâmplărie de culoare maro care au fost montate pe interioriul tuturor ferestrelor cu vitralii. Reprezentanții Arhiepiescopiei Argeșului și Muscelului susțin că modernizarea ar fi fost făcută recent, fără să precizeze exact când au fost montate termopanele în lăcașul de cult.

„Nu știu exact de când sunt, dar acum avem mult mai puțin condens. Ele au caracterul de provizorat, asta este clar, până când se vor găsi soluții, inclusiv la vitralii, care sunt într-un stadiu avansat de degradare. Pentru că aici sunt fluctuații de temperatură și atunci ele au menirea de a menține o oarecare temperatură. Spre exemplu, în anotimpurile reci, în biserică rămân undeva la 16 grade, iar afară știm că poate scădea temperatura și sub 0 grade. Spre exemplu. Ușile originale nu se pot închide și deschide tot timpul, la fluxul de turiști care există și, vă dați seama, dacă n-ar fi aceste uși, în momentul în care intră curenții de aer de afară, gândiți-vă ce se întâmplă. E, uneori, o diferență de temperatură de peste 20 de grade”, a precizat, pentru sursa citată, părintele care slujește în Mânăstirea Curtea de Argeș

De ce au fost montate termopane la Mânăstirea Curtea de Argeș. Explicațiile înalților prelați

Înalt Prea Sfințitul Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, a explicat, pentru Jurnal de Argeș, că enoriașii s-au plâns că slujbele se țineau în curent și, din acest motiv, au fost montate termopanele.

„Ușa aia a fost pusă din cauza curentului. La ușa aceea mare din metal nu se poate umbla și vine curent. Toată lumea se plângea de curent, iar acesta este un mijloc artificial care nu a deranjat cu nimic, nu a afectat nimic și, oricând, termopanul poate fi scos afară. S-au pus termopane numai după ce au reclamat credincioșii,  adeseori, că e curent. Slujba n-am putut să o oprim acolo, că iarăși sunt probleme. Și pe noi, când veneam la slujbă, acolo, după slujbă ne apucau niște dureri îngrozitoare din cauza curentului. Au fost puse nu din alte motive, decât pentru a proteja sănătatea credincioșilor la Biserică. Acum, mutându-se slujba la catedrala nouă, acestea, care au fost puse preventiv și provizoriu, se iau. Cum se intră în restaurare se elimină, absolut, ca întotdeauna, tot ce s-a adăugat în timp,  provizoriu, nu-i nicio problemă”,  a declarat ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului.

Mai apoi, ÎPS Calinic a explicat că ușile din termopane au fost montate, de fapt, pentru ca în lăcașul de cult să nu intre praful rezultat în timpul lucrărilor de restaurare a pieței din fața catedralei.

Montarea termpoanelor s-a făcut fără niciun proiect sau aviz de la Ministerul Culturii.

„ În timpul acestor lucrări de restaurare au fost montate, în interiorul bisericii, la uşa de acces şi la ferestrele din pronaos, protecţii de geam termopan, cu tâmplărie PVC, de culoare neutră (maro), reversibile (fixate cu spumă poliuretanică). Protecţiile dublează geamurile originale şi uşa metalică de acces, împotriva prafului şi intemperiilor. Montarea acestor protecţii s-a făcut fără avizul Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. În urma repetatelor inspecţii la monument, reprezentantul Direcției Județene pentru Cultură Argeș a constatat că protecţiile nu afectează aspectul exterior al monumentului, volumetria sau fresca bisericii, iar înlăturarea lor se poate face fără a deteriora monumentul”, se arată într-un comunicat al Ministerului Culturii.

Mânăstirea Curtea de Argeș ar putea să nu fie inclusă în patrimoniul UNESCO din cauza termopanelor

Instalarea ușilor cu geamuri termopan ar putea pune în pericol includerea Mânăstirii Curtea de Argeș în patrimoniul UNESCO. În apărarea sa, ÎPS Calinic susține, însă că acest lucru ar putea fi cauzat de intervențiile realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX asupra întregului ansamblu.

 „Nu termopanele sunt de vină, ci altele (…). Specialiștii de la Monumente Istorice au spus că arhitectura originală a fost schimbată total la restaurările din secolul 19. Mai ales de aceasta s-au legat ei, că nu mai păstrează un element constitutiv foarte important pentru declararea UNESCO și, atunci, s-a amânat pentru o vreme, ca să facă cercetări, mai depinde din ce zonă ești și ce simpatii sunt pentru anumite monumente, ce evlavie ai, cum s-ar spune într-un limbaj mai potrivit nouă (…). Dumnealor, de la UNESCO, au văzut ceea ce s-a adăugat. În ceea ce privește stuctura în sine, de arhitectură, este monument apt de UNESCO, în ceea ce privește partea cealaltă a artei plastice, ea lipsește cu desăvârșire. Acolo e zero, pe lista lor, iar în cealaltă parte, e 95%. Dar 0 adunat cu 95% nu dă 50%+1… Adică, acolo e lucru de cântărit foarte serios. Ori, la Horezu, care e trecută la UNESCO, toată arhitectura e originală. Biserica n-a fost în niciun fel restaurată, se păstrează fără nicio intervenție, de nici 0,01%. Montarea termopanelor e o chestiune extrem, extrem de minoră. În 30 de minute pot fi date jos, oricând”, a mai precizat ÎPS Calinic.

Statul român a propus, în 1991, ca Mânăstirea Curtea de Argeș, construită între 1515-1517 de Neagoe Basarab și restaurată începând cu 1875, de către arhitectul francez Lecomte du Nouy, să fie inclusă patrimoniul mondial al umanității al UNESCO, alături de alte șase obiective. După o așteptare de 26 de ani, evaluarea finală va avea loc în 2017.

„Criteriile de a fi admis în această listă a monumentelor care să intereseze umanitarea, pentru că ele sunt bunuri ale umanității, sunt extrem de dure și de tăioase în sensul că se dorește ca situl respectiv, în sine, să nu fi suferit modificări  de-a lungul a cel puțin 100 de ani. Nici locul respectiv să nu se fi schimbat, nici clădirea în sine, sau ce o fi ea. Din punctul acesta de vedere, foarte puține monumente din România  întrunesc condiția. Pot să vă asigur că intervențiile masive pe care arhitectul Lecomte du Nouy le-a făcut în momentul restaurării au schimbat aspectul original al acestui monument istoric. Comisia UNESCO este foarte atentă la modificările care s-au făcut”, a declarat, pentru sursa citată, Cristian Cocea, directorul Direcției Județene pentru Cultură Argeș.

Ministerul Culturii și Identității Naționale va trimite o echipă pentru a verifica activitatea Direcției Județene pentru Cultură Argeș în cazul montării de termpoane la Mânăstirea Curtea de Argeș.

În 2008, un preot din județul Vâlcea a decis a zidurile bisericii din Cârstăneşti să fie vopsite în roz. I-a mai pus şi termopane cumpărate din banii strânşi în cutia milei.

• Vezi informații despre manastirea Tismana si despre manastirea Prislop!

sursă foto: Jurnal de Argeș

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro