De ce tinerii angajați se prefac că muncesc din greu. Modul particular al generației Z de a lenevi ar putea indica o nesiguranță în ceea ce privește locul de muncă

Traversezi biroul cu pași mari, cu laptopul în mână, îndreptându-te spre prima dintre numeroasele ședințe pe care le ai programate pentru ziua respectivă. Înapoi la birou, acoperit de hârtii tipărite, pixuri ale companiei și bidoane goale de plastic, te apleci peste ecran, tastând zgomotos.

Cel mai recent mecanism de adaptare al generației Z

O încruntare se transformă într-un suspin zgomotos. Un astfel de comportament poate semăna cu cel al unui analist junior presat să respecte un termen limită.

Potrivit rețelelor sociale, însă, acestea sunt și trăsăturile caracteristice ale celui mai recent mecanism de adaptare al generației Z: mascarea sarcinilor sau comportamentul de a părea că lucrează din greu, în timp ce de fapt nu fac aproape nimic.

În timp ce angajatorii, de la BlackRock până la administrația Trump, înăspresc cerințele privind munca la birou, influențatorii de pe TikTok și Instagram le arată urmăritorilor cum să-și păcălească șefii să creadă că sunt ocupați.

Sfaturile variază de la cele clasice, cum ar fi să ai mereu ceva la tine – odată era un dosar uzat, acum este un laptop uzat – până la tehnica modernă de a comuta rapid între filele Chrome.

Unii recomandă stratagema ingenioasă a lui George Constanza din Seinfeld, care arată permanent iritat, sau provocarea mai obscură de a-ți curba spatele în formă de C, ca un crevete, pentru că nimic nu exprimă concentrarea intensă mai bine decât o postură proastă.

Conceptul nu este nou. Este vorba despre a merge la aparatul de apă de cinci ori pe zi, adaptat la era digitală.

Generația Z încearcă cu disperare să-și păstreze locurile de muncă

Dar motivația s-a schimbat. Mascarea sarcinilor nu este un indicator al eticii slabe a muncii a generației Z. Dimpotrivă: este o încercare disperată de a-și păstra locul de muncă, chiar dacă fațada pe care o prezintă angajații nu este neapărat propice pentru creșterea productivității.

Mai degrabă decât o modalitate nouă de a lenevi, mascarea sarcinilor este mai degrabă o reacție bazată pe frică la presiunile mediului de lucru modern, potrivit Amanda Edelman, director de operațiuni al companiei de comunicații Edelman’s Gen Z Lab. „Cei din Generația Z discută între ei despre cum să se asigure că sunt:

a) cât mai productivi posibil și

b) par cât mai productivi posibil, astfel încât să nu fie concediați sau înlocuiți de IA”.

Ar fi banal să spunem că tinerii sunt leneși

Cercetările efectuate de Edelman’s Gen Z Lab, care oferă consultanță liderilor de afaceri care încearcă să înțeleagă generația cu vârste cuprinse între 13 și 28 de ani, au arătat că 37% dintre lucrătorii din generația Z se tem că își vor pierde locul de muncă, mai mult decât orice altă generație.

Aproximativ 60% nu sunt încrezători că vor găsi un loc de muncă bun în acest an. „Ar fi banal să spunem că tinerii sunt leneși”, spune David Wreford, partener la grupul de consultanță Mercer. „Trebuie să ne gândim la măsura în care s-a rupt contractul dintre tinerii de astăzi și promisiunea unui loc de muncă.”

Acest sentiment este împărtășit de Gabrielle Judge, în vârstă de 28 de ani, ale cărei postări „anti-muncă” pe rețelele sociale au peste 500.000 de urmăritori pe Instagram și TikTok.

„Generația baby boomers a profitat cel mai mult de America corporatistă. Era o meritocrație”, spune ea. „Noi nu am fost crescuți cu același optimism… Părinții noștri, generația X, au fost pur și simplu distruși de evenimente. Au trăit 11 septembrie, criza financiară din 2008… Generația Z gândește: «Știam eu că munca asta nu o să mă întrețină».”

Managerii să se asigure că nu au cerințe inutile

Deci, cum pot managerii seniori remedia decalajul tot mai mare dintre ei și cei mai tineri angajați și cum pot preveni apariția mascării sarcinilor? O modalitate este să se asigure că cerințele de prezență fizică la birou nu sunt considerate inutile.

Mascarea sarcinilor este, într-un fel, o răzbunare împotriva prezentismului, contestând ideea că prezența este egală cu productivitatea. De asemenea, este util ca directorii să ia în considerare această tendință în contextul lenei tradiționale, ca o problemă legată de implicarea angajaților.

„Stabilirea normelor de lucru necesită o dialog continuu între management, conducere și angajați”, spune Caitlin Duffy, din grupul de cercetare Gartner.

Acest lucru include discuții dificile despre performanță. Dar înseamnă și stabilirea unor așteptări și obiective clare, precum și sprijinirea colegilor pentru a le îndeplini și a căuta noi responsabilități.

„Un lucru pe care managerii îl pot face este să recunoască mai intenționat contribuțiile și capacitățile angajaților… mai ales acum, când se pune accentul pe productivitate.”

Poate că data viitoare când veți observa că un coleg mai tânăr este cufundat într-o activitate frenetică la tastatură, îl veți întreba cum gestionează sarcinile care i-au fost atribuite – sau pur și simplu îl veți asigura că contribuția lui este apreciată.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE