Controversatul proces al galionului „San Jose”. Trei țări și popoarele indigene revendică „cea mai mare comoară din istoria umanității” | VIDEO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un galion spaniol, care a naufragiat în urmă cu mai bine de 300 de ani, face subiectul celui mai aprins proces al momentului, relatează BBC. Când „San José” a fost scufundat de britanici în largul coastei Columbiei, în urmă cu trei secole, avea o încărcătură de aur, argint și smaralde în valoare de miliarde de dolari.
Cuprins:
- Galionul „San Jose” a fost scufundat de britanici în timp ce călătorea spre Spania
- Lunga și controversata dispută dintre SUA și Columbia a început în 1980
- Smaralde, 30 de milioane de monede de aur și 116 de cufere sunt pe nava „San Jose”
- Cine are drept asupra epavelor din oceane și mări? ONU nu a putut rezolva această problemă
- Arheologii și istoricii afirmă că galionul „San Jose” trebuie să rămână pe fundul oceanului
Deși a fost descoperit în urmă cu mai mulți ani, drepturile de proprietate asupra navei și a comorilor mențin o dezbatere aprinsă și în prezent. Statul columbian, cel spaniol, SUA printr-o companie și grupurile indigene din America de Sud sunt părțile care își revendică dreptul de a folosi, după bunul plac, comorile de pe galionul spaniol. În acest moment, procesul se desfășoară la Curtea Supremă de la Haga.
Guvernul columbian spune că vrea să ridice rămășițele navei și să-l pună într-un muzeu. Căutătorii de comori indică valoarea comercială a navei la 18 miliarde de dolari.
Galionul „San Jose” a fost scufundat de britanici în timp ce călătorea spre Spania
Arheologii sunt, însă, de altă părere. Aceștia susțin că galionul, ca alte mii de nave din întreaga lume, ar trebui lăsat acolo unde se află. Istoricii ne amintesc că „San José” este un cimitir și trebuie respectat ca atare. În momentul în care s-a scufundat, 600 de oameni au murit.
„Este o încurcătură grozavă și nu văd o cale ușoară de ieșire din asta”, spune Carla Rahn Phillips, un istoric care a scris o carte despre „San José”.
„Statul spaniol, guvernul columbian, diferitele grupuri indigene, vânătorii de comori. Nu cred că există vreo modalitate prin care toată lumea poate fi mulțumită”.
„San José” s-a scufundat în 1708, în timp ce naviga din locul în care se află Panama astăzi către orașul-port Cartagena din Columbia. Planul era ca de acolo să treacă Atlanticul cu destinația Spania. Numai că spaniolii erau în război cu britanicii la acea vreme, iar o navă de război a Marii Britanii a interceptat-o.
Britanicii au vrut să pună mâna pe nava și comoara ei, dar au tras din greșeală o ghiulea de tun în magazinele de pulbere ale galionului San José. Nava a explodat și s-a scufundat în câteva minute.
Lunga și controversata dispută dintre SUA și Columbia a început în 1980
Epava a rămas pe fundul mării până în anii 1980, când o companie americană de salvare, Glocca Mora, a declarat că a găsit-o. Reprezentanții companiei, susținuți de guvernul american, au încercat să-i convingă pe columbieni să intre în parteneriat pentru a strânge comoara și să împartă veniturile, dar cele două părți nu s-au putut pune de acord asupra cotei parte și s-au aruncat într-o luptă juridică.
În 2015, columbienii au spus că au găsit nava, independent de informațiile furnizate de americani, pe o altă parte a fundului mării. De atunci, au susținut că Glocca Mora, cunoscută acum sub numele de Sea Search Armada, nu are dreptul la navă sau la comoara ei.
Ulterior, și statul spaniol a ridicat pretenții asupra drepturilor navei. Ibericii și-au argumentat decizia prin faptul că „San José” și încărcătura acesteia rămân proprietatea statului. Grupurile indigene din Bolivia și Peru spun că au dreptul la cel puțin o parte din pradă. Ei susțin că nu este o comoară spaniolă, deoarece a fost jefuită de spanioli din minele din Anzi în timpul perioadei coloniale.
„Acea bogăție provenea din minele din Potosí, din munții bolivieni”, spune Samuel Flores, un reprezentant al poporului Qhara Qhara, unul dintre grupurile indigene.
„Această încărcătură aparține poporului nostru – argintul, aurul – și credem că ar trebui ridicată de pe fundul mării pentru a împiedica vânătorii de comori să o jefuiască. Câți ani au trecut? Trei sute de ani? Ni se cuvine această comoară”
Columbienii au lansat videoclipuri captivante cu „San José”, realizate cu ajutorul unor camere submersibile. Ele arată o parte a navei, câteva tunuri de bronz împrăștiate pe nisip și monede de porțelan alb-albastru și de aur strălucind pe fundul oceanului.
Smaralde, 30 de milioane de monede de aur și 116 de cufere sunt pe nava „San Jose”
Ca parte a procesului său de la Haga, Sea Search Armada a comandat un studiu al încărcăturii. Ea își estimează valoarea la 7-18 miliarde de dolari.
„Această comoară care s-a scufundat odată cu nava includea șapte milioane de pesos, 116 cufere de oțel pline cu smaralde, 30 de milioane de monede de aur”, spune Rahim Moloo, avocatul care reprezintă Sea Search Armada. El a descris-o drept „cea mai mare comoară din istoria umanității”.
Alții nu sunt convinși.
„Încerc să mă abțin să dau estimări actuale despre orice”, spune Rahn Phillips, care se întreabă cum sunt părțile implicate convinse că estimarea este corectă.
„Dacă vorbiți despre monede de aur și argint, facem acum o estimare bazată pe greutatea aurului? Sau ne uităm la ce ar putea plăti colecționarii din aceste monede de aur? Este lipsit de sens să încerc să vin cu un număr acum. Estimările vânătorilor de comori sunt de râs”.
Cine are drept asupra epavelor din oceane și mări? ONU nu a putut rezolva această problemă
În timp ce „San José” este adesea descris ca Sfântul Graal al epavelor, nava este – conform Națiunilor Unite – doar una dintre cele trei milioane scufundate pe fundul oceanului.
Litigiul cu privire la nava „San Jose” aduce în discuție neclaritățile și lacunele din lege cu privire la cine cine deține aceste nave, cine are dreptul să le exploreze și – dacă există o comoară la bord – cine are dreptul să o păstreze.
În 1982, ONU au adoptat Convenția privind dreptul mării – adesea descrisă drept „constituția oceanelor”, dar în care se dezbate foarte puțin situația epavelor. Din acest motiv, ONU a adoptat un al doilea set de reguli în 2001 – Convenția UNESCO din 2001 privind patrimoniul cultural subacvatic.
S-a dorit să se clarifice situația epavelor, dar multe țări au refuzat să o ratifice, temându-se să nu li se șubrezească drepturile asupra bogățiilor din apele lor. Columbia și SUA, de exemplu, nu l-au semnat.
„Cadrul legal în acest moment nu este nici clar, nici cuprinzător”, spune Michail Risvas, avocat la Universitatea Southampton din Marea Britanie. Specialist în arbitraj internațional și dispute maritime, el adaugă: „Mă tem că dreptul internațional nu are răspunsuri clare”.
Arheologii și istoricii afirmă că galionul „San Jose” trebuie să rămână pe fundul oceanului
Pentru mulți arheologi, epave precum San José ar trebui lăsate în pace și explorate „in sit” – pe fundul oceanului.
„Dacă cobori și iei o mulțime de artefacte și le scoți la suprafață, ai doar o grămadă de lucruri. Nu există nicio poveste de spus”, spune Rodrigo Pacheco Ruiz, un scafandru mexican de adâncime care a explorat zeci de epave din întreaga lume.
„Puteți număra doar monede, puteți număra porțelan, dar nu există nici un „de ce a fost asta la bord? Cine era proprietarul? Unde se ducea?’ – povestea umană din spatele ei.”
Juan Guillermo Martín, un arheolog maritim columbian, care a urmărit îndeaproape cazul San José, este de acord.
„Comara San José ar trebui să rămână pe fundul mării, împreună cu rămășițele umane ale celor 600 de membri ai echipajului care au murit acolo”, spune el. „Comoara face parte din contextul arheologic și, ca atare, nu are valoare comercială. Valoarea sa este strict științifică și istorică.”
altcont 04.10.2024, 00:25
indigenii ar fi trebuit sa fie destul de pregatiti sa isi apere aurul daca acum au chef de el
K476 04.10.2024, 04:16
Al indigenilor ar trebui sa fie. Si asa au murit pe capete si tarile nu le mai apartin. Legat de istorici si arheologi, ar fi doar pozitia cercetatorilor britanici, in rest se intra cu bocancii in toate mormintele.