Tudorel Toader anticipează verdictul Curții de Apel București în cazul judecătorilor CCR, Dacian Dragoș și Mihai Busuioc
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fostul ministru al Justiției și judecător al CCR, Tudorel Toader, a declarat vineri, 16 ianuarie, în ziua când Curtea Constituţională a amânat a patra oară verdictul la al doilea proiect al pensiilor magistraţilor, iar Curtea de Apel București a amânat a doua oară cererile unei avocate AUR de suspendare a numirii judecătorilor CCR, Dacian Dragoş și Mihai Busuioc, că ambele sesizări vor fi respinse.
Cuprins:
- Tudorel Toader: „Sesizările referitoare la Dacian Dragoş şi la Mihai Busuioc vor fi respinse”
- Curtea de Apel judecă pe 30 ianuarie cazul celor doi judecători CCR, iar CCR dă verdictul la pensiile magistraților pe 11 februarie, după mai multe amânări
- Cine sunt cei 9 judecători ai CCR
- Ce prevede al doilea proiect al pensiilor speciale, blocat la CCR
Tudorel Toader: „Sesizările referitoare la Dacian Dragoş şi la Mihai Busuioc vor fi respinse”
„Să observăm, mai întâi, că la şedinţa de vineri de la Curtea Constituţională au fost prezenţi toţi cei nouă judecători. Apoi, să observăm că dacă la termenele precedente li s-a refuzat termenul pentru aprofundarea documentării, de această dată chiar preşedintele CCR (n. red. - Simina Tănăsescu), văzând documentele care au fost depuse între timp, a propus acordarea unui nou termen”, a spus Tudorel Toader, conform news.ro, după noua amânare dispusă de CCR.
Referitor la decizia Curții de Apel, fostul judecător al Curții Constituționale a precizat că, și dacă s-ar admite una dintre cererile de suspendare a celor doi judecători CCR contestaţi, CCR poate funcţiona: „Curtea Constituţională poate funcţiona şi cu un număr minim de şase judecători şi să ia deciziile cu cinci voturi”.
Fostul ministru al Justiției a mai spus că CCR ar putea într-adevăr să intre într-un blocaj numai dacă vor fi patru judecători pentru şi patru judecători împotriva legii Guvernului Bolojan referitoare la pensiile magistraților.
În final, el a precizat că este convins că ambele sesizări făcute de avocata AUR contra celor doi judecători CCR vor fi respinse: „Eu cred că atât sesizarea referitoare la Dacian Dragoş, cât şi cea care îl vizează pe Mihai Busuioc vor fi respinse. Una ca inadmisibilă, privindu-l pe Busuioc, cealaltă ca neîntemeiată. Sunt convins că nu vom ajunge acolo, că Dacian Dragos nu va fi nici suspendat, nici revocat”.
Curtea de Apel judecă pe 30 ianuarie cazul celor doi judecători CCR, iar CCR dă verdictul la pensiile magistraților pe 11 februarie, după mai multe amânări
Amintim că Libertatea a scris pe 4 ianuarie că avocata AUR, Silvia Uscov, a contestat la Curtea de Apel București decretul de numire a lui Dacian Dragoș ca judecător al CCR, numire făcută de președintele Nicușor Dan vara trecută, și a cerut suspendarea decretului pe motiv că Dragoș nu are cei 18 ani de vechime necesari. Avocata a procedat similar și în cazul lui Mihai Busuioc, judecător propus de PSD la Curtea Constituțională. Apoi, Uscov a revenit și a cerut anularea numirilor celor doi la CCR, nu doar suspendarea decretelor, acesta fiind alt dosar.
Miza demersului AUR este extrem de importantă. Libertatea a fost prima publicație care a semnalat că, dacă CAB va admite cererea avocatei Uscov, activitatea CCR va fi blocată chiar când Curtea trebuie să se pronunțe asupra celui de-al doilea proiect de lege al Guvernului Bolojan privind pensiile magistraților.
Mai amintim că Libertatea a explicat în premieră cine este Olimpiea Crețeanu, judecătoarea de la Curtea de Apel cu doctorat la Academia de Poliție care poate bloca CCR și proiectul pensiilor speciale.
Mai mult, judecătorul Dacian Dragoș a explicat în premieră pentru Libertatea de ce consideră că îndeplinește condițiile pentru a fi judecător CCR.
Până acum, Curtea de Apel București a amânat de două ori verdictul în cazul celor doi judecători CCR, iar Curtea Constituțională a amânat de 4 ori decizia referitoare la al doilea proiect al pensiilor magistraților, adoptat luna trecută de Guvernul condus de Ilie Bolojan.
Cine sunt cei 9 judecători ai CCR
Curtea Constituţională este alcătuită din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României.
Partidele politice aflate la putere au o mare influență. În acest moment, PSD are 4 judecători, PNL + Administrația Prezidențială au 4 judecători, iar UDMR are un judecător.
- Csaba Asztalos (propus de UDMR) – numit judecător de Camera Deputaţilor (2025)
- Cristian Deliorga (propus de PSD) – numit judecător de Senatul României (2019)
- Gheorghe Stan (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2019)
- Bogdan Licu (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2022)
- Mihai Busuioc (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2025)
- Laura Scântei (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de Senat (2022)
- Mihaela Ciochină (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2022)
- Simina Tănăsescu (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2019) – este și președinta CCR
- Dacian Dragoș (propus de PNL + Cotroceni) – numit judecător de preşedintele Nicușor Dan (2025).
Ce prevede al doilea proiect al pensiilor speciale, blocat la CCR
Primul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost respins de CCR pentru că nu avea avizul CSM, după o sesizare făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea. Al doilea proiect a fost asumat de Guvernul Bolojan în Parlament pe 2 decembrie.
Executivul a decis atunci că magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este acum. „Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, scrie în document. Mai simplu spus, a rămas același procent ca în primul proiect, cel respins de CCR.
Modificarea s-a făcut doar la perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani. Aceasta va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, cum era în primul proiect. „În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice va fi de 10 ani”, mai scrie în document.
Foarte important, de acest proiect depinde soarta a 231 de milioane de euro bani europeni din PNRR. România a comunicat Comisiei Europene pe 28 noiembrie demersurile făcute pentru îndeplinirea jalonului 215 privind pensiile speciale, iar decizia va aparține Comisiei, care va da răspunsul abia în februarie 2026. Practic, rămâne de văzut cum va interpreta Comisia Europeană îndeplinirea sau nu a jalonului 215 de către România.
Amintim că decizia Guvernului Bolojan de a se atinge de pensiile judecătorilor și procurorilor a stârnit proteste, blocarea justiției prin greve și amenințări ale magistraților la nivel înalt. De exemplu, procurorul general al României, Alex Florența, l-a avertizat într-o discuție privată pe Ilie Bolojan că procesele, care și așa durează mult, vor dura și mai mult, iar calitatea justiției va scădea.
K62i 19.01.2026, 15:22
serios?? acestia nu ar trebui sa aibe drept de decizie in acest caz, cum adica sa poata decide de propriile venituri si pensii??? nu cumva se numeste conflict de interese??!