Turcia cere explicații privind organizarea de „propagandă teroristă” în Suedia

Decizia vine într-un context sensibil pentru relațiile bilaterale dintre cele două state. La finalul lunii iulie, ele au semnat un acord în urma căreia Turcia și-a retras opoziția la aderarea Suediei la alianța NATO.

La două zile după ce a acceptat să renunțe la obiecții în privința aderării Suediei și Finlandei la NATO, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a atras atenția asupra faptului că țara sa mai poate încă să blocheze procesul de aderare al celor două state dacă acestea nu îndeplinesc așteptările Ankarei.

Ambivalența Turciei față de aderarea Suediei și Finlandei poate proveni parțial dintr-o încercare de a-și afirma puterea în cadrul NATO, unde noii candidați pot adera doar dacă toți membrii actuali sunt de acord, dar și pentru a obține unele concesii din partea Suediei înainte de a-și oferi acordul, afirma The Conversation. 

Erdogan a precizat însă că dacă țările nordice nu își vor respecta promisiunile, Parlamentul Turciei ar putea refuza să ratifice acordul privind aderarea acestora la alianța militară. Asta în condițiile în care aderarea unei țări la NATO trebuie să fie aprobată de toate cele 30 de state membre ale blocului.

Liderul de la Ankara spune că Suedia a promis că va extrăda 73 de „teroriști” în Turcia și că va reprima activitățile de finanțare și recrutare ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), desemnat drept grup terorist de SUA și UE, și grupurile asociate.

După semnarea acordului, NATO a invitat oficial Suedia și Finlanda să adere la alianța militară. Urmează ratificarea protocoalelor de aderare de către cele 30 de țări membre ale alianței, un proces care implică parlamentele naționale și care ar putea dura câteva luni.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE