O țară cu doar 10.600 de locuitori riscă să devină nelocuibilă până în 2100, pe măsură ce marea înaintează, iar ecosistemul care a ajutat la formarea insulelor se prăbușește. În Tuvalu, un val de căldură marină a distrus aproximativ 99,9% din corali, iar oamenii de știință avertizează că schimbările se văd deja și în peștii tot mai puțini și mai mici, scrie The Hindu, citând AFP.
Cuprins:
Tuvalu se află la peste 800 de kilometri nord de Fiji și este format din insule joase de corali. Tocmai ecosistemul care a stat la baza formării lor a fost aproape complet distrus. Biologul marin Austin Bowden-Kerby, care a vizitat zona și a documentat efectele valului de căldură marină, spune că ceea ce s-a întâmplat nu poate fi pus pe seama poluării sau a pescuitului excesiv.
„Sistemul care a creat insulele a murit. Nu a fost poluarea. Nu a fost pescuitul excesiv. A fost pur și simplu un rezultat direct al schimbărilor climatice”, a spus cercetătorul.
Oamenii de știință se tem că, pe măsură ce nivelul mării continuă să crească, întregul arhipelag ar putea deveni nelocuibil până la sfârșitul acestui secol. Până în 2100, aproximativ 95% din suprafața sa ar putea fi inundată în mod regulat la maree înalte.
Problemele nu se opresc la corali. Cercetătorul Rajneel Singh spune că schimbările climatice au afectat deja apele de care populația din Tuvalu a depins mult timp pentru hrană.
„Bătrânii obișnuiau să pescuiască snapper roșu și alte specii”, spune el pentru sursa citată.
Acum, acești pești apar mult mai rar în capturi, iar exemplarele prinse sunt mai mici. Descoperirile i-au surprins chiar și pe oficialii din Tuvalu. Oamenii de știință i-au prezentat ministrului pescuitului rezultatele cercetărilor în decembrie anul trecut, iar acesta cu greu a putut crede amploarea distrugerilor.
„Nu știau”, a povestit Singh. Cercetătorul spune că pentru ministru a fost dificil să vadă fotografiile și să afle cât de gravă devenise situația.
Tuvalu devine în aceste zile un exemplu concret al efectelor schimbărilor climatice pentru liderii și negociatorii reuniți înaintea COP31. Reuniunea pre-COP are loc în perioada 5-8 octombrie, în Fiji și Tuvalu, înaintea conferinței ONU pentru climă programată în noiembrie, în Turcia. Delegațiile urmează să vadă direct atât zonele amenințate de creșterea nivelului mării, cât și proiectele prin care țara încearcă să se apere, inclusiv terenurile noi câștigate din mare și proiectele de energie solară, potrivit Reuters.
Dar există și soluții prin care Tuvalu încearcă să câștige timp și să rămână locuibilă. Una dintre cele mai spectaculoase este ridicarea de teren nou deasupra nivelului mării. Prin Tuvalu Coastal Adaptation Project, autoritățile au creat în Funafuti, capitala țării, 7,3 hectare de teren nou, înălțat și protejat împotriva inundațiilor și valurilor provocate de furtuni.
UNDP spune că această suprafață a fost proiectată să rămână sigură în fața creșterii nivelului mării și a valurilor de furtună chiar și după anul 2100. Proiectul nu s-a oprit aici. O a doua etapă, finalizată în 2025, a creat încă aproximativ 8 hectare de teren înălțat pe insula Fogafale, cea mai populată parte a capitalei. În prima etapă au fost consolidați și aproape 2,9 kilometri de coastă, pentru ca apa să ajungă la ele. Pe terenurile ridicate pot fi construite locuințe și servicii esențiale, astfel încât oamenii să poată continua să trăiască în țara lor chiar dacă nivelul mării crește.