Parlamentul Ucrainei a confirmat miercuri, 19 august, nominalizările pentru posturile de miniștri ai apărării și de externe.
Cuprins:
Evgheni Khmara, ales de parlamentari cu 312 voturi din 450, este al cincilea ministru al apărării de la începutul invaziei Rusiei în țara vecină, în februarie 2022.
Militar de carieră, Khamara conducea instituția interimar, din iulie, când predecesorul său, Mihailo Fedorov, a fost îndepărtat de președintele Volodimir Zelenski în urma unor divergențe cu fostul șef al Armatei, Oleksandr Sîrski.
Ministru de externe a fost reconfirmat tot miercuri, 19 august, Andri Sibiha, care conduce Diplomația de la Kiev din 2024.
Președintele Volodimir Zelenski a scris pe contul său de X că „sarcinile pentru ambii miniștri sunt cât se poate de clare: Ucraina are nevoie de mai multă putere. Și o va obține”.
Votul Parlamentului a venit la scurt timp după ce Volodimir Zelenski s-a confruntat cu două noi probleme.
Pe de o parte, procurorii anticorupție au descins miercuri din nou, în unele birouri ale președinției.
NABU (Structura anticorupție a Ucrainei) a anunțat că desfășoară o operațiune specială „pentru a demasca o organizație criminală care a activat sub conducerea unor actuali și foști deputați ai Ucrainei, cu participarea unor înalți oficiali din cadrul Biroului Președintelui Ucrainei și a altor persoane”.
Domiciliul adjunctei şefului biroului prezidenţial, Irîna Mudra, a fost de asemenea, percheziţionat.
Mudra răspundea de chestiuni precum reforma judiciară.
Pe de altă parte, fostul său aliat apropiat, Mihailo Fedorov, a publicat marți seara, o declarație în care a spus că Ucraina are nevoie de alegeri, idee respinsă până acum constant de Zelenski.
„Oamenii noștri sunt pregătiți pentru un guvern nou. Acum, statul trebuie să se ridice la înălțimea lor - un stat în care instituțiile, rezultatele, adevărul și oamenii primează în fața numelor, loialității, comodității și corupției”, a spus fostul ministru al apărării din Ucraina.
Și a adăugat: „Democrația nu poate fi ținută ostatică de Rusia”.
Fost coordonator al campaniei digitale prezidențiale a lui Zelenski, Fedorov îl contrazice acum frontal pe Zelenski: „Trebuie să găsim un mecanism legal, sigur şi realist care să permită Ucrainei să-şi reia pe deplin procesul democratic, chiar şi în condiţiile unui război de lungă durată”, spune el.
Fedorov crede că Ucraina se confruntă cu o „criză sistemică a guvernanţei”, iar „vechiul sistem funcţionează prea des după propriile reguli, se protejează pe sine și se teme de schimbare”.
Directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, Ucraina, Marin Gherman, spune pentru Libertatea că schimbările realizate acum de președintele Volodimir Zelenski „au fost gândite să stabilizeze situația politică, pentru că ambii reprezentați ai acestui bloc militar de forță - noul șef militar al Armatei, Mihailo Drapatîi, și noul ministru al apărării, reprezintă noua generație de generali ucraineni, crescuți odată cu războiul care n-au nici măcar o legătură cu Moscova”.
Jurnalista Nadiia Chernukha, redactor-șef al Radio France Internationale Ucraina, spune pentru Libertatea că în ceea ce privește înlocuirea lui Fedorov cu Khmara, „schimbarea ar putea îmbunătăți relațiile dintre Ministerul Apărării și Statul Major și - să spunem așa - i-ar putea ușura situația lui Zelenski, care se află practic prins la mijloc".
Marin Gherman, care este profesor de Științe Politice la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, crede că „dincolo de această stabilizare administrativă, urmează decizii nepopulare legate de Armata ucraineană”.
„E o societate foarte obosită, mobilizarea merge prost”, completează politologul.
Despre apelul la organizarea de alegeri, Marin Gherman crede că el are logică. „Feodorov a dat o diagnoză corectă sistemului politic ucrainean. Ultimele alegeri au fost în 2019, e nevoie de alegeri, lucrul ăsta se simte", adaugă Gherman.
El mai spune că „au fost multe schimbări în guvern, iar ele mimează un ciclu electoral care nu se întâmplă. Fedorov a spus că am fi putut face mai mult dacă am avea oameni noi și e primul care a pus problema în felul acesta”, mai explică Marin Gherman pentru Libertatea.
El amintește că ultimele alegeri prezidențiale și parlamentare au avut loc în Ucraina în 2019. Și completează: „50% dintre ucraineni au spus că nu-și doresc alegeri, dar în Parlamentul Ucrainei legile sunt votate foarte greu, sunt oameni care nu mai vor să fie parlamentari, chiar e nevoie de o modificare”, adaugă directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți.
Întrebat dacă Mihailo Fedorov ar putea deveni un lider politic, în condițiile în care mii de ucraineni au ieșit în stradă supărați că a fost înlăturat din Guvern, Marin Gherman spune că acesta ar putea ajunge un bun politician, mai ales că are în jurul său o întreagă comunitate care a sprijinit tehnic frontul, condusă de Serhii Viacheslavovych Sternenko. Sternenko este un tânăr de 31 de ani, avocat și activist civic, care numai pe YouTube are peste două milioane de urmăritori.
Și jurnalista Nadiia Chernukha crede că Mihailo Fedorov nu va sta de acum înainte deoparte. El însuși s-a considerat ministru până în ultima clipă. Timp de 35 de zile la rând, susținătorii săi din întreaga Ucraină au organizat „proteste cu pancarte din carton”, adaugă jurnalista din Ucraina notând și că „Fedorov a precizat clar ieri că nu are nicio intenție să se retragă în plan secund".
Tot șefa RFI Ucraina subliniază că mulți experți din țara vecină au interpretat ieșirea publică a lui Fedorov înainte de votul din Parlament ca o pregătire pentru propria sa campanie electorală.
Nadiia Chernukha mai spune că nivelul de încredere a publicului atât în Zelenski, cât și în Fedorov este aproape identic - 59%, respectiv 58% (conform unui sondaj realizat în perioada 5-6 august). „Totuși, când vine vorba de alegeri, peste 25% sunt pregătiți să voteze cu Zelenski, comparativ cu 12% pentru Fedorov", completează jurnalista de la Kiev.
Redactorul-șef al Radio France Internationale Ucraina explică că deși Fedorov nu a precizat la ce fel de alegeri se referea când a spus că ele ar trebui organizate, organizarea unui scrutin nu poate fi realizată legal.
„Conform legislației ucrainene, pe durata legii marțiale, orice fel de alegeri sunt interzise - fie că este vorba despre alegeri prezidențiale, parlamentare sau locale (Articolul 19 din Legea „Privind regimul juridic al legii marțiale”). Modificarea legislației electorale este un proces complex și de durată, însă cel mai important aspect este faptul că Constituția nu poate fi amendată pe timp de război. De asemenea, în mod firesc, se pune problema stringentă a securității: cine va putea garanta siguranța în secțiile de votare din zonele aflate în prima linie a frontului? Cum s-ar putea organiza votul în străinătate, în condițiile în care milioane de ucraineni sunt răspândiți în întreaga lume?”, explică jurnalista Nadiia Chernukha.
Evgheni Khmara este militar de carieră, dar a fost nevoit să-și dea demisia pentru că legislația Ucrainei prevede că ministrul apărării trebuie să fie un civil.
Mult mai puțin carismatic decât predecesorul său, care nu a activat în Armată, Khmara are deja opozanți printre ucraineni, câțiva protestatari strigând chiar miercuri, în fața Parlamentului, „rușine”.
Khmara are gradul de general-maior și a activat în Forțele Speciale ale Ucrainei în ultimii 15 ani.
A condus unitatea „Alpha”, Centrul de Operațiuni Speciale al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), structură de elită antiteroristă și de operațiuni speciale.
După ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, Evgheni Khmara a participat la luptele din regiunea Kiev, apoi a fost în misiune în estul țării, în Donbas, și a luat parte la operațiunea de eliberare a Insulei Șerpilor.
Presa de la Kiev scrie că mai recent, noul ministru al apărării ar fi condus misiuni de atacare a Rusiei cu lovituri cu rază lungă de acțiune.
Miercuri, cu ocazia votării sale, Evgheni Khmara a declarat că Ministerul Apărării lucrează la un plan de mobilizare pentru noi recruți.
A mai spus că Armata Ucrainei trebuie să preia inițiativa în toate domeniile războiului, iar necesarul de pe front trebuie să ajungă rapid la decidenți, iar deciziile acestora din urmă să ajungă la fel de repede pe teren.
Noul ministru a promis că achizițiile se vor face transparent, fără birocrație inutilă.
Lovirea Rusiei în adâncime va fi o prioritate.
Ministrul Khmara s-a angajat să comunice direct cu comandanții, soldații și răniții, bazându-se pe propria experiență pentru că, s explicat el, un soldat este motivat atunci când este respectat, instruit corespunzător, iar regilile militare sunt echitabile.
La plecarea de la Ministerul Apărării al Ucrainei, Mihailo Fedorov, a enumerat schimbările pe care le-a făcut în sistemul militar în cele 6 luni de mandat. Între acestea: blocarea forțelor ruse la sistemul de internet Starlink, al lui Elon Musk, cu care a și rămas în legătură, dezvoltarea inovației și crearea de noi arme, mai ales de drone cu fibră optică, sisteme de recunoaștere cu cost redus, platforme robotizate terestre, drone interceptoare și drone pentru lovituri în profunzime.
De asemenea, Fedorov a explicat în iulie că a lansat inițiativa „Blocada Logistică” (Logistical Lockdown), care a întrerupt liniile logistice ruse și a inițiat izolarea Crimeei și a introdus o politică de plată în avans de 70% pentru achizițiile efectuate prin intermediul punctelor electronice (e-Points) de pe portalul Brave1 Market.
Nu în ultimul rând, sistemul de achiziții militare a fost reformat, iar Armata a fost dotată, în premieră, cu mii de vehicule de tip pickup, buggy și ATV-uri, cumpărate prin licitații deschise.
Fedorov a mai spus că în 2026, rata de interceptare a dronelor rusești a crescut de la 83% la 91%, iar cea a rachetelor de croazieră a urcat de la 47% la 87%.
În plus, Fedorov a lansat operațiunea „Trophy Lab”, prin care partenerii străini ai Ucrainei pot studia tehnologiile militare rusești capturate.