Un altfel de top despre România. Unde stă cel mai bine țara noastră, comparativ cu restul Europei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Viteza internetului, lucrul de acasă, independența energetică, dar și diferențe salariale mici între sexe sau ponderea deținută de femei în rândul studenților din IT sunt câteva dintre domeniile în care țara noastră se poziționează pe locuri fruntașe în topurile europene.
Cuprins:
România se află, de obicei, în coada clasamentelor europene. Sau dacă se află pe primele locuri, e vorba despre topuri unde nu ne-am dori să fim pe poziții fruntașe: mortalitatea infantilă, accidente auto cu victime, cele mai multe boli de inimă sau cele mai multe infecții nosocomiale în spitale.
Există însă și categorii la care țara noastră stă mai bine decât alte state europene.
Viteza internetului
România se află în primele locuri la nivel mondial cu privire la viteza internetului. Mai exact, pe locul al treilea la nivel mondial în privința internetului fix, cu o viteză de 193,47 Mbps, după Singapore (226,6 Mbps) și Hong Kong (210,73 Mbps), potrivit Ookla, compania care deține site-ul de testare Speedtest.net.
Conform altui top, realizat de Cable.co.uk, România se află pe locul 26 la nivel mondial - urcând 11 poziții față 2019. Media națională este de 61,08 Mbps în topul britanic, iar pe primele locuri la nivel global se află țări mici: Lichtenstein, Jersey (teritoriu britanic - n.r.), Andorra, Gibraltar (teritoriu britanic) și Luxemburg.
În acest top, prima țară din Uniunea Europeană este Ungaria, care se află pe locul 10 la nivel global, cu o viteză de 99,74 Mbps.
București, cel mai bun oraș pentru munca de acasă
Legat de viteza internetului este și clasamentul care a pus Bucureștiul pe primul loc în lume la capitolul muncii de acasă.
Raportul Remote Working Index, realizat în luna aprilie de Broadband Deals, ia în considerare mai mulți factori: viteza medie de internet, disponibilitatea firmelor pentru a livra acasă alimente, numărul de locuri de muncă disponibile la distanță, costul unui laptop și costul vieții în general.
După cumularea tuturor punctelor, Bucureștiul a depășit trei orașe americane, Houston, Las Vegas și Atlanta, dar și Budapesta, capitala Ungariei.
Diferențe salariale mici între bărbați și femei
România este una dintre țările europene cu cele mai mici diferențe salariale dintre femei și bărbați.
Potrivit datelor Eurostat, în România femeile câștigă cu 2,2% mai puțin decât bărbații. Țara noastră se află în urma Luxemburgului, unde diferența este de 1,4%.
Acest indicator măsoară inegalitățile de pe piața muncii, iar ultimele date disponibile sunt pentru anul 2018.
Media europeană este de 14,1%, ceea ce înseamnă că la fiecare 100 de euro câștigați de un bărbat, o femeie câștigă 86 de euro.
În Germania, diferența este de 20,1%, iar în Franța, de 15,8%. Cea mai mare inechitate se găsește în Estonia, cu 21,8%.
Femei în IT
România se află pe poziția a doua în privința numărului de studente înscrise la facultăți din domeniul IT.
Un raport Eurostat, care are la bază date din 2018, arată că în România 32% din studenții din domeniul IT&C sunt femei. Țara noastră se află în urma Belgiei, unde procentul este de 37% din totalul studenților și în fața Bulgariei (31%).
Media europeană este de 17%. În Germania ponderea studentelor din IT este este 19%, iar în Franța, de 16%. Cel mai mic nivel din UE este consemnat în Olanda, cu 8%.
Între statele din afara spațiului comunitar, Marea Britanie are o pondere de 17%, Norvegia, de 18%, Elveția este la 10%, iar Lichtenstein, doar 3%.
Independență energetică
Un alt atu pe care îl are România la nivel european este independența energetică.
România are propria producție gaze naturale, care acoperă circa 20% din necesarul intern, potrivit Institutului Național de Statistică. În următorii ani ar putea intra în producție zăcămintele din Marea Neagră, astfel că România ar putea deveni chiar exportator.
La energie electrică suntem deja exportatori. Țara noastră consemnează însă importuri mari la petrol și carburanți, acestea ridicându-se la 63,1% din consum, potrivit statisticilor europene.
Per total, datele Eurostat arată că România se afla în 2018 pe locul al treilea în privința independenței energetice, un procent de 24,28% din necesarul energetic al țării provenind din importuri. Pe primele locuri se află Estonia (0,74%) și Danemarca (23,67%).
Media europeană pentru dependența de produse energetice importate este de 58,1%, în vreme ce în zona euro media este de 63,2%.
Cele mai dependente de importuri sunt Malta (97,8%) și Cipru (92,5%). Dintre statele mari, Italia importă 76,3% din necesar, Spania are o pondere a importurilor de 73,3%, Germania este la 63,5%, iar Franța, la 46,58%.
Dintre statele din regiune, Ungaria importă 58% din totalul produselor energetice utilizate, Grecia, 70%, iar Bulgaria, 36,3%.
Singurul stat european care este exportator net este Norvegia, care beneficiază de zăcămintele din Marea Nordului și exportă țiței și gaze naturale.
Independența energetică este importantă deoarece Rusia, principalul furnizor de gaze al UE, a sistat de mai multe ori livrările în timpul unor diferende cu Ucraina, ultima oară în 2015.
