Un avion de luptă chinez s-a confruntat cu un avion al Marinei SUA, la bordul căruia se aflau jurnaliști CNN, deasupra Mării Chinei de Sud

Avionul de recunoaștere al Marinei SUA zbura vineri la peste 6.500 de metri deasupra Mării Chinei de Sud, la circa 50 de kilometri de disputatele Insule Paracel, un grup de aproximativ 130 de insule mici, dintre care cele mai mari găzduiesc baze militare chineze.

În acest timp, o voce, care spune că vine de la un aeroport al Armatei Populare de Eliberare (PLA) din China, a intervenit pe radioul aeronavei P-8 Poseidon al Marinei SUA, la bordul căreia se aflau și jurnaliștii de la CNN care au primit acces pentru această misiune.

„Avion american, spațiul aerian chinez este la 12 mile marine. Nu te mai apropia sau vei purta toată responsabilitatea”, au transmis de la sol chinezii.

În câteva minute, un avion de luptă chinez înarmat cu rachete aer-aer interceptează avionul american, zburând la doar 500 de metri de babord.

„Avion de luptă PLA, acesta este US Navy P-8A… Te am pe aripa mea stângă și intenționez să merg spre vest. Vă rog să faceți la fel”, a transmis pilotul Nikki Slaughter, pilotul aeronavei americane.

Cu toate acestea, nu a venit niciun răspuns din partea avionului de luptă chinez, care a escortat avionul american timp de 15 minute înainte de a se întoarce la sol.

Dacă pentru jurnaliștii CNN de la bordul avionului american a fost o dovadă clară a tensiunilor care se produc în Marea Chinei de Sud și între SUA și China, comandantul acestei misiuni a Marinei americane are o perspectivă diferită.

„Aș spune că este încă o după-amiază de vineri în Marea Chinei de Sud”, a spus comandantul Marinei. Marc Hines.

În ultimii ani, Marea Chinei de Sud a devenit un potențial punct de tensiune major în Asia Pacific. Insulele din regiune, precum insulele Paracel în apropierea cărora avionul US Navy a fost interceptat vineri, fac obiectul unor revendicări teritoriale suprapuse parțial între China, Filipine, Vietnam, Malaezia, Brunei și Taiwan.

Calea navigabilă strategică deține resurse vaste de pește, petrol și gaze, iar aproximativ o treime din transportul mondial trece prin ea – în valoare de aproximativ 3,4 trilioane de dolari în 2016, potrivit Proiectului China Power al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).

China revendică jurisdicție istorică asupra aproape a întregii mări și, din 2014, a construit cea mai mare flotă de război din lume cu recife și bancuri de nisip minuscule în insule artificiale puternic fortificate cu rachete, piste și sisteme de arme, stârnind proteste din partea celorlalte state din regiune.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE